Angajații Curții de Conturi reacționează dur după schimbările prin care li s-au redus atribuțiile: „Posibil atac la siguranța națională”
Într-o scrisoare împărțită în patru puncte, Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România spune că pârghiile Curții vor fi înlocuite de „simple recomandări”, fără ca instituțiile verificate să aibă obligații.
Curtea de Conturi și-a redus atribuțiile substanțial prin noul Regulament pentru activitatea de auditor extern, aprobat chiar de conducerea instituției, confirmă un comunicat al Sindicatului Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER), după ce G4Media a anunțat reducerea prerogativelor.
Curtea de Conturi este instituția supremă a auditului activității publice din România. Rolul ei este de a verifica „modul de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public”. Ea verifică instituții, întocmește rapoarte după controale, indică problemele financiare identificate și verifică dacă acestea au fost rezolvate.
Modificările au fost făcute pe baza proiectului „SAI pentru cetățean”. Conform sindicaliștilor, proiectul vizează declarativ „o reformă instituțională al cărei scop este acela de a-și consolida capacitatea de a realiza activitatea de audit public extern în conformitate cu standardele internaționale în domeniu și așteptările societății”.
Sindicaliștii spun că modificările realizate de plenul Curții de Conturi „ar putea fi considerat un posibil atac la SIGURANȚA NAȚIONALĂ”, majusculele aparținând SNAPER.
Cum argumentează aceștia?
„Contravine prevederilor constituționale”
Într-o scrisoare în patru puncte, ei semnalează în ce mod s-au diminuat atribuțiile instituției chiar din inițiativa șefilor Curții.
Ei spun, mai întâi, că orice modificare a atribuțiilor de către propriul plen al Curții de Conturi „contravine prevederilor constituționale”, pentru că modificările sunt făcute intern, și nu de Parlament.
Apoi, pe rând, detaliază fiecare modificare importantă.
Mai întâi, spun auditorii, verificările lor ar putea avea rol pur formal și s-ar încheia cu „simple recomandări”, fără ca instituțiile auditate să aibă vreo obligație.
„Consecinţa acestei modificări este eliminarea mijloacelor prin care se poate asigura punerea în practică a măsurilor de înlăturare a deficienţelor, afectându-se, totodată, rolul Curţii de Conturi în arhitectura statului român”, afirmă semnatarii scrisorii.
Apoi, printr-o altă modificare, ar urma să ducă la posibilitatea unor controale selective prin stabilirea unor limite valorice minime de la care conturile prevăzute prin lege sunt supuse auditului.
În plus, auditorii ar urma să nu mai realizeze procese-verbale „ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni”. Ci, conform noului RODAS, să facă doar o propunere către plenul Curții de Conturi, care să decidă care dintre propuneri să fie transmise către organele de cercetare penală.
Cine e șeful Curții de Conturi
Conform CV-ului său, Mihai Busuioc, șeful Curții de Conturi, este absolvent de Drept la Univesitatea Titu Maiorescu din Capitală și are un master în drept funciar, cadastru și publicitate imobiliară la Universitatea din Târgu Jiu. El a absolvit și cursurile Colegiului Național de Apărare.
G4media îl numește ca un apropiat al lui Liviu Dragnea, fostul președinte al PSD și fost președinte al Camerei Deputaților.
În ultimii 18 ani, Busuioc a avut funcții de conducere în diverse instituții, ajungând până la funcțiile de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (2014-2016) și secretar general al Guvernului în două rânduri, în 2017.
Sursă:libertatea.ro
