Documentul care anulează

Consiliul Uniunii Europene a adoptat anul trecut o decizie prin care îi cere Austriei să aplice legislația Schengen și să remedieze deficiențele constatate de către Comisia Europeană în raportul de evaluare realizat în 2020 în ceea privește respectarea normelor privind returnarea migranților, ceea ce arată că autoritățile de la Viena au dificultăți majore în ceea ce privește gestionarea granițelor. Raportul scoate în evidență faptul că Austria are o problemă veche internă pe care nu a rezolvat-o în ultimii doi ani, în timp ce încearcă să dea vina pe alte state.

Deși cancelarul austriac Karl Nehammer a subliniat în repetate rânduri că extinderea spațiului Schengen nu se poate face din cauza problemelor pe care România le are privind numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în țara noastră, Consiliul Uniunii Europene cere Vienei printr-o decizie adoptată, pe 19 decembrie 2022, la 11 zile de la Consiliul JAI, să remedieze deficiențele constatate de către Comisia Europeană în raportul de evaluare realizat în 2020 în ceea privește respectarea legislației Schengen privind returnarea, semnalează europarlamentarul Eugen Tomac.

Austria trebuie să își modifice legislația națională și să transpună directiva privind intrarea și returnarea migranților, potrivit recomandărilor forului european pentru a-și remedia probleme semnalate încă din 2020, când Karl Nehammer era ministru de interne.

„Cel puțin cinci articole din Directiva 2008/115/CE trebuie implementate în legislația austriacă privind intrarea și returnarea, aspecte ce reprezintă deficiențe majorare în implementarea legislației europene cu privirea la gestionarea migrației.
În concluzie, acest document demonstrează cât se poate de clar și de limpede că Austria nu și-a adaptat legislația internă pentru a gestiona eficient problematica migrației, fapt constatat încă din 2020 de către Comisia Europeană.
Prin urmare, toate acuzațiile la adresa României au avut la baza o teză falsă. Problematica imigranților din Austria este de fapt o problemă veche internă, și nu una descoperită recent de Nehammer care, înainte de a fi cancelar, a fost ministru de Interne și avea obligația să-și alinieze legislația internă la cea europeană”, a spus Eugen Tomac.
Vezi aici documentul adoptat de Consiliul Uniunii Europene.

Documentul Consiliului Uniunii Europene reprezintă încă o probă în cazul în care România va ataca la Curtea de Justiției a Uniunii Europene votul din Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, mai afirmă Tomac.

Austria are termen de două luni de la adoptarea deciziei să elaboreze un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a tuturor recomandărilor care vizează remedierea eventualelor deficiențe identificate în raportul de evaluare și să transmită planul respectiv Comisiei și Consiliului.

Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze, în Consiliul JAI din 8 decembrie, aderarea la Schengen, pentru o astfel de decizie fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”. În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie 2023.

Recomandările Consiliului Uniunii Europene pentru Austria:

Proceduri de returnare

1. să prevadă, în toate deciziile de returnare emise pentru resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală, obligația de a părăsi teritoriul tuturor statelor spațiului Schengen pentru a ajunge într-o anumită țară terță, în conformitate cu articolul 3 punctele 3 și 4 din Directiva 2008/115/CE; să ia măsuri pentru a se asigura că, atunci când țara terță de returnare nu a fost specificată în decizia de returnare din cauza imposibilității de a o identifica în conformitate cu dreptul intern sau cu practica juridică națională, principiul nereturnării este respectat;
2. să modifice dreptul intern în vederea transpunerii corecte a articolului 3 punctul 3 din Directiva 2008/115/CE;

Garanții procedurale

3. să modifice dreptul intern astfel încât căile de atac împotriva deciziilor de returnare, în cazul în care decizia ar expune resortisantul unei țări terțe riscului real de a fi supus unui tratament contrar articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului sau articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a UE, să aibă efect suspensiv cel puțin până când instanța va hotărî dacă acordă sau nu un efect suspensiv căii de atac;

Interdicții de intrare

4. să modifice dreptul intern în ceea ce privește durata interdicțiilor de intrare pentru a alinia legislația la dispozițiile Directivei 2008/115/CE;
5. să modifice dreptul intern pentru a se asigura că interdicțiile de intrare sunt emise în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE;

Luarea în custodie publică

6. să ia măsuri pentru a îmbunătăți condițiile de luare în custodie publică din centrele de cazare, asigurându-se că centrele de cazare sunt concepute într-un mod care să reflecte natura luării în custodie publică, că resortisanții țărilor terțe sunt, în principiu, ținuți în custodie publică în regim deschis, că se oferă mai frecvent o gamă mai largă de activități recreative organizate și că toate camerele și spațiile comune sunt dotate în mod corespunzător și se află în stare bună;
7. să ia măsurile necesare pentru a permite ca vizitele în centrul de detenție al poliției Roßauer Lände și în centrul de detenție al poliției Hernalser Gürtel să aibă loc într-un mediu care respectă dreptul la viață privată și la viața de familie;
8. să se asigure că minorii ținuți în custodie publică sunt separați în toate circumstanțele de adulți cu care nu sunt înrudiți, să modifice legislația națională relevantă astfel încât obligația de a oferi cazare și îngrijire adecvată vârstei lor să se refere și la minorii cu vârsta de peste 16 ani și să alinieze practica în consecință;
9. să se asigure că se efectuează o evaluare individuală înainte de a se decide cu privire la utilizarea perchezițiilor corporale și să ia în considerare utilizarea unor metode mai puțin intruzive;

Returnările forțate

10. să ia măsuri pentru a spori eficacitatea sistemului de supraveghere a returnării forțate, inclusiv prin supravegherea returnărilor forțate efectuate cu zboruri regulate și prin extinderea domeniului de aplicare al activității de supraveghere la toate fazele operațiunii de returnare forțată.

Argumentele aduse de Austria împotriva intrării României în Schengen

După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

„România și Bulgaria au cifre diferite. Aceste țări nici nu ar putea cunoaște numărul adevărat dacă nu înregistrează oamenii”, a explicat Nehammer discrepanța dintre datele privind migranții prezentate de guvernul austriac și de autoritățile de la București și Sofia.

El a subliniat, într-un interviu acordat postului public de televiziune, că ridicarea dreptului de veto va fi posibilă numai atunci când România și Bulgaria vor îmbunătăți protecția la frontiere.

Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, respectiv de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are – proporţional cu populaţia sa – o presiune a migrației similare celei a Austriei. De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit, iar „în celelalte ţări ale UE pur şi simplu problema a fost conştientizată altfel decât în Austria”. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a susținut cancelarul.

„Poliția austriacă a investigat asta”

Și la reuniunea Consiliului European din 15 decembrie de la Bruxelles cancelarul austriac Karl Nehammer a continuat să susțină teza numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în România.

Întrebat, la Bruxelles, despre refuzul Austriei de a primi România în Schengen, Karl Nehammer a reluat teza numărului „uriaș” de migranți care au ajuns în Austria în acest an – 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut:

„Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate.
Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România. Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă”.

La remarca unui jurnalist că aceste cifre sunt contestate de către autoritățile române, cancelarul austriac a răspuns:

„Dar știţi că Poliţia Română îi are în evidenţă pe aceşti oameni care sunt înregistraţi în România.
În Austria am înregistrat peste 100.000 de migranţi şi 75.000 dintre aceştia nu sunt înregistraţi. Este un număr uriaş.
Este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană.
Aceasta este problema şi este necesar să spunem că nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună aceasta problemă de securitate şi cred că o vom face”.

Sursa: Hotnews.ro