Secretarii generali ai Guvernului

În declarațiile de avere ale secretarilor generali ai Guvernului României apare invariabil o secțiune legată de banca de stat Eximbank, unde sunt trecute venituri de peste 3-4.000 de euro lunar, bani pe care aceștia îi încasează din poziția de „membri CIFGA”. Acesta este un comitet al EximBank, care are 15 membri, printre care se numără o serie de reprezentați ai Executivului – după președinte și vicepreședinți, lista de membri se deschide chiar cu Secretarul General al Guvernului, oricare ar fi el, conform unei hotărâri de guvern din 2007. Analizând experiența profesională și declarațiile de avere, se poate constata că, dintre cei câțiva recenți SGG care au încasat mii de euro de la banca de stat, ca membri de comitet, unul singur are experiență directă în sistemul bancar, iar aceasta este legată de două bănci cu falimente răsunătoare. Economedia a adresat atât EximBank, cât și Guvernului o serie de întrebări legate de indemnizațiile primite de reprezentanții executivului de la bancă, atribuțiile și competențele acestora, pentru a înțelege motivul pentru care aceștia primesc lunar mii de euro dintr-un comitet care se reunește doar de două ori pe lună, conform obligațiilor asumate (minim bilunar).

UPDATE. Reprezentanții Guvernului au transmis, în cele din urmă, un răspuns la întrebările adresate de Economedia, dar după publicarea articolului. Cu toate că am întrebat și cine sunt reprezentanții guvernului membri CIFGA Eximbank în 2023, dar și pe ce criterii sunt numiți aceștia, reprezentanții Executivului nu ne-au transmis numele acestora. Aceasta deși vorbim de reprezentanți din Guvernul României, numiți într-un comitet al unei bănci controlate de statul român.

Textul inițial. Banca EximBank a fost înființată în 1992 și are ca acționar majoritar statul român, prin Ministerul Finanțelor. Conform prezentărilor oficiale, Banca de Export-Import a României EXIMBANK-S.A. are misiunea de a susține mediul de afaceri românesc, de a-și diversifica oferta de produse în numele și contul statului, precum și de a mări numărul produselor destinate susținerii financiare a domeniilor prioritare.

În ultimii zece ani, banca a intrat în Topul celor mai mari 10 bănci după active din România și, de curând, a făcut o mișcare prin care își extinde acțiunile. Banca de stat a finalizat la sfârșitul anului trecut fuziunea cu Banca Românescă, devenind bancă universală cu servicii complete, adică inclusiv de retail, cu produse pentru persoanele fizice. Din 31 decembrie 2022, data efectivă a fuziunii, cele două bănci urmează să funcționeze ca o singură entitate, sub denumirea de EximBank.

Avem de-a face, așadar, cu o bancă de stat cu atribuții complexe. Cine o administrează?

Ajungem aici la popularul comitet.

Ce e CIFGA și cum se compune

Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) examinează și aprobă reglementările interne specifice operațiunilor desfășurate în numele și contul statului, precum și activitatea și produsele acordate în calitate de agent al statului. Comitetul este alcătuit din reprezentanți ai organelor de specialitate ale administrației publice centrale și ai EximBank.

Activitatea de stimulare a dezvoltării sectoriale și regionale, precum și susținerea strategiei naționale de export se desfășoară de Banca de Export-Import a României EXIMBANK-S.A., sub coordonarea Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări care este organul de decizie, cu privire la activitatea desfășurată de EXIMBANK-S.A., în numele și contul statului.

Conform unui raport EximBank pentru 2021, în cursul acelui an Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări se întrunise de 47 de ori.

Componența Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări este stabilită conform anexei nr. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 534/2007 cu modificările și completările ulterioare.

Încă de atunci secretarul general al guvernului era membru în acest Comitet (punctul 4), care mai includea încă doi reprezentanți ai SGG.

Componența CIFGA, conform HG din 2007:

Această anexă a fost modificată de 11 ori din 2007 încoace, după cum se poate vedea AICI, cea mai recentă schimbare fiind operată în 2021.

Printr-o HG din 2021, se modifică componența acestui comitet, iar la pozițiile 13 și 14 apar acum încă un Reprezentant al Secretariatului General al Guvernului, respectiv un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne.

Fiecare dintre cele 15 persoane din componența comitetului primește 20% din salariul lunar al preşedintelui Băncii, conform Adevărul.ro.

Traian Halalai face parte din conducerea executivă a Eximbank, fiind președinte executiv, iar din această funcție a încasat în 2021 un venit de 995.715 lei (circa 200.000 de euro), adică lunar a încasat circa 82.000 de lei (circa 17.000 de euro).

Pe de altă parte, Secretarul general al Guvernului este ordonator principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, precum şi pentru instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi din subordinea, respectiv coordonarea prim-ministrului.

Câți bani încasează secretarii generali de la Eximbank? Cu sau fără experiență în sectorul bancar, aceștia iau mii de euro de la banca de stat

Marian Neacșu, actualul secretar general al Guvernului, a încasat de la Eximbank 21.493 de lei (aprox. 4.370 euro), conform declarației de avere pentru 2021, completată în 2022. Aceasta în condițiile în care acesta a fost numit oficial în funcția de secretar general al Guvernului abia în decembrie 2021, deci în acel an ocupase funcția în CIFGA o singură lună.

Neacșu are un trecut politic complex, cu opriri în diverse funcții publice, fiind inclusiv consilier onorific al Prim-Ministrului în perioada 2017-2019 (cu premieri PSD). Exclus din PSD după ce l-a contestat pe fostul lider Liviu Dragnea, trecut o perioadă la Pro România și apoi revenit în PSD, Neacșu a fost numit în iunie 2019 la șefia Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), conform Europa Liberă. Publicația notează că, înainte de a fi exclus din PSD, Neacșu a fost mâna dreaptă a liderului PSD Liviu Dragnea, fiind cel care a dat citire, în noiembrie 2017, la Herculane, documentului despre așa-zisul stat paralel și ilegitim, în care explica faptul că programul de guvernare al PSD nu a putut fi îndeplinit din cauza opoziției unor „personaje” membre ale unui așa-zis stat paralel și ilegitim „care încearcă să preia controlul asupra puterii politice legitim constituite”.

Neacșu a fost condamnat cu suspendare, în 2016, de Curtea Supremă pentru conflict de interese pentru că și-a angajat ilegal fiica la biroul său de parlamentar.

Neacșu este licențiat în Științe Economice, dar are un Masterat în domeniul „Studii de Securitate și Apărare” la Universitatea Creștina Dimitrie Cantemir, București. Conform CV-ului său e doctor în știinte economice la Universitatea Valahia, Târgoviște.

A început cariera de economist la IAS Slobozia și a deținut câteva funcții la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), cea mai recentă funcție fiind de Membru în Comitetul de Reglementare. A condus Morăritul SA și Europro Invest și a administrat firma Estrella Imex (din sectorul cultivării cerealelor).

Nu am găsit în CV-ul lui Marian Neacșu nicio funcție care să aibă legătură cu sectorul bancar.

Din trecutul SGG

Dragoș Condrea a fost secretar general al guvernului din decembrie 2020 și a fost eliberat din funcție două luni mai târziu, în februarie 2021. Ca membru CIFGA, acesta a încasat 42.986 de lei (aproximativ 8.772 de euro), conform unei declarații din februarie 2021.

În CV-ul acestuia se găsesc câteva experiențe interesante în domeniul bancar. În perioada 1996-1999, acesta a lucrat pentru Bancorex (fiind consilier juridic, apoi șef de birou juridic), cea mai mare bancă românească din anii 90, intrată în faliment în 1999. În perioada 2000-2002 a fost şef de compartiment juridic al Bankcoop S.A, având printre atribuții coordonarea activității de contencios în cadrul procedurii de faliment al fostei bănci de „credit cooperatist”, numită de presa vremii a doua „gaură neagră” (după Bancorex) care a secătuit sistemul financiar postdecembrist din România.

O sumă considerabilă venită de la banca de stat EximBank a fost încasată de Horațiu Tiberiu Gorun, care a beneficiat de o indemnizație de 214.930 de lei de la Eximbank (adică aproximativ 43.800 de euro), conform unei declarații de avere din septembrie 2022. Acesta a fost secretar general al guvernului pentru aproximativ zece luni, din februarie 2021.

Gorun are și el un istoric interesant, dar fără legătură cu sectorul bancar, și se concentrează acum pe mediul universitar. În aprilie 2022, Horaţiu Tiberiu Gorun, fostul secretar general al Guvernului, a fost ales în funcţia de preşedinte al Senatului Universităţii „Constantin Brâncuşi“ (UCB) din Târgu Jiu. Alegerea fostului secretar general al Guvernului a fost posibilă după ce tatăl acestuia, Adrian Gorun, şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Senatului Universităţii „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, după cum nota Adevărul.ro anul trecut.

Gorun e absolvent al Facultății de Ştiinţe Juridice şi Administrative, Universitatea „Constantin Brâncuşi”, Târgu Jiu și doctor în Istorie la UBB Cluj. Conform CV-ului prezentat de Hotnews.ro, Tiberiu Horațiu Gorun, a fost în perioada 2001-2002 profesor suplinitor la Școala Ioan Lupaș din Cluj Napoca, iar din 2002 a fost numit la Universitatea condusă de tatăl său pe postul de preparator universitar (Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu). În 2004 a devenit asistent universitar, în 2005 a ajuns lector, iar în martie 2008 – conferențiar universitar doctor.

În perioada 2009 – 2010 a fost subprefect.

Presa locală din Gorj a publicat multe articole despre acesta și tatăl său, notează Hotnews.ro. În 2018, Pandurul.ro scria că Horațiu Gorun a fost desemnat decan interimar la Facultatea de Științe ale educației, Drept și Administrație Publică din cadrul universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu. Aceeași publicație reamintea că Horatiu Gorun este fiul președintelui Senatului UCB, Adrian Gorun. Acesta spunea că nu există vreun conflict de interese pentru că decanul se subordonează direct rectorului.

Antonel Tănase, deputat, a fost secretar general al guvernului în perioada noiembrie 2019 – decembrie 2020. Conform unei declaratii din 2020, acesta încasase deja de la Eximbank, ca membru CIFGA, un venit de 32.239 lei (6.579 de euro). Ca SGG încasase doar 22.510 lei.

Absolvent de ASE, Tănase are în CV funcții de expert contabil, secretar de stat la Transporturi, job-uri în Consultanță și Asigurări și la RAR, dar nimic de-a face cu sectorul bancar actual. Putem pune totuși la socoteală faptul că, la începutul anilor 90, a fost, pentru trei ani, Contabil/ Contabil-şef/ Revizor contabil la Comisia Judeţeană a Cooperativelor de Credit Galaţi – Cooperativa de Credit Suceveni.

Cum explică Eximbank lipsa de experiență bancară a membrilor CIFGA

Economedia le-a transmis reprezentanților EximBank o serie de întrebări cu privire la componența CIFGA, atribuțiile și remunerațiile membrilor săi, inclusiv cine sunt membrii CIFGA în 2022/ 2023 din partea statului și pe ce criterii sunt aleși aceștia, care sunt atribuțiile lor și care este indemnizația alocată pentru fiecare dintre ei în 2022/ 2023.

Venituri mai mari de la EximBank decât de la Guvern. Ce face un membru CIFGA și cum se poate descurca fără expertiză bancară? Explicațiile unui fost SGG

Unul dintre foștii SGG a fost însă mai generos în explicații decât reprezentanții Eximbank. „E o sumă importantă. Pentru că ea se calculează în funcție de salariul președintelui, care e foarte mare”, admite, din start, Horațiu Gorun, fost SGG, care menționează că acesta ar putea fi chiar cel mai bine plătit comitet dintr-o companie de stat. La concurență cu CEC.

Acesta a mai făcut o observație interesantă: în perioada sa ca reprezentant al guvernului, el însuși încasa lunar mai mulți bani ca membru al acestui comitet al băncii de stat decât veniturile din funcția care i-a adus (și) acest statut. “Aveam undeva la 12.000 de lei ca SGG, iar prin CIFGA venitul era de 20.000 de lei. Iar secretarul general are o responsabilitate foarte mare, riscul de greșeală e foarte mare, în fiecare zi”, menționează fostul SGG.

Ce muncește un membru CIFGA? „E o funcție ocupată de drept (cea de membru CIFGA), prin natura funcției (de SGG) și apoi mai sunt și membrii desemnați. Sunt oameni care trebuie să aibă ceva expertiză, pe partea aceasta – pot fi juriști, economiști, ca să poată să analizeze anumite dosare. În fiecare lună are loc cel puțin o ședință, iar membrii dau câte un vot, referitor la potențiale credite pe care le pot primi diferite entități. Dosarele veneau cu una-două săptămâni înainte, pentru o analiză. Era important și istoricul celui care solicită banii, pentru a evita pe cât posibil riscurile. Da, e o responsabilitate prezența în acest comitet. Eu am prins și o perioadă de pandemie – au fost multe entități cu probleme, trebuia să te uiți atent, dacă sunt probleme generate de pandemie sau sunt unele generale, pe care încearcă să le mascheze”, spune Gorun.

În ceea ce privește faptul că secretarii generali ajung automat membri ai CIFGA, cu sau fără expertiză în sectorul bancar, Gorun spune că aceștia pot beneficia de consiliere. „Eu, din punct de vedere juridic, pot analiza datele (acesta e absolvent de facultate de Ştiinţe Juridice şi Administrative, n.red.). În plus, aceste dosare trec prin filtrul băncii, înainte de a veni la CIFGA, trec de verificări interne. Nu te poți trezi cu ceva neverificat. Iar SGG are și consilieri. Dacă e ceva care te depășește, poți cere consultanță. Eu, juridic, pot analiza, și avem consilieri pe Finanțe-Bănci, dacă e ceva specific. Te poți consulta și cu colegii de comisie, riscul să greșești e mic”, susține Gorun.

L-am întrebat pe Gorun dacă, având în vedere experiența sa de lucru în CIFGA, consideră că un membru al acestui comitet merită miile de euro încasate lunar. „Membrii acestui comitet fac ce fac și ceilalți din alte Consilii de Administrații. Munca e cam aceeași – să te documentezi, să mergi la ședințe, să dai un vot, să nu votezi ”ca primarul””, menționează, drept răspuns, fostul SGG. Munca e “cam aceeași”, dar plățile foarte generoase.

Având în vedere specificul muncii, s-ar justifica o altă procedură de selecție – cu recrutori profesioniști, CV-uri și interviuri, admite chiar fostul membru de comitet bancar. „În alte CA-uri se face un profil al candidatului – ai nevoie de un jurist, de un economist, de un expert pe Financiar Bancar? Se creează profilul candidatului, se depun dosare”. „Aici, la CIFGA, te duci prin natura funcției”, completează Gorun. Acesta a mai menționat că fostul premier Florin Cîțu, cel care l-a adus pe Gorun în funcție, ar fi avut planuri legate de redimensionarea CA-urilor și reducerea de venituri.

PRECIZARE. Am încercat să îl contactăm și pe Marian Neacșu, actualul SGG, pe subiectul EximBank, însă acesta nu a răspuns solicitării. De asemenea, am transmis o serie de întrebări pe această temă și responsabililor de Comunicare ai Guvernului, însă, deocamdată, nu am primit niciun răspuns.

UPDATE. Răspunsul guvernului. Reprezentanții Executivului nu dezvăluie numele reprezentanților Guvernului României care fac parte din CIFGA în 2023

Reprezentanții Guvernului au transmis, în cele din urmă, un răspuns la întrebările adresate de Economedia, dar după publicarea articolului. Cu toate că am întrebat și cine sunt reprezentanții guvernului membri CIFGA Eximbank în 2023, dar și pe ce criterii sunt numiți aceștia, reprezentanții Executivului nu ne-au transmis numele acestora.

Redăm, integral, răspunsul transmis de Guvernul României, primit de Economedia în 20 ianuarie, după publicarea articolului.

“Prin Hotărârea Guvernului nr. 534/2007, cu modificările și completările ulterioare, a fost înființat Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții şi Asigurări (CIFGA) ca organism fără personalitate juridică, funcționând pe lângă Ministerul Finanţelor, cu scopul de a examina şi aproba operațiunile ce se efectuează de către Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A. în numele şi în contul statului.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) și (2) din HG 534/2007 Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții şi Asigurări este alcătuit din 15 membri, dintre care un președinte şi doi vicepreședinți, reprezentând organele de specialitate ale administrației publice centrale, instituțiile publice şi Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A.

Desemnarea membrilor în cadrul Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții şi Asigurări se face, prin ordin, de către ministrul în subordinea căruia aceștia își desfășoară activitatea, în cadrul ministerului din care provin, respectiv de conducătorul instituţiei publice în care își desfășoară activitatea. Componența CIFGA este aprobată prin Anexa nr. 1 la HG nr. 534/2007, cu modificările ulterioare.

Ordinele emise de ministru sunt acte administrative cu caracter individual dat fiind faptul că produc efecte față de o singură persoană, aspect care este determinant pentru atribuirea caracterului individual. Acestea nu se publică în Monitorul Oficial, context în care nu fac obiectul informării publice.

Din CIFGA fac parte președintele Băncii Eximbank, secretarul general al Guvernului, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului și ai ministerelor.

Statutul în cadrul CIFGA și veniturile încasate în urma acestei numiri se regăsesc în declarațiile de avere și de interese publicate, conform legii, pe site-urile instituțiilor”.

Cine mai ia decizii în Eximbank

Interesantă este și structura consiliului de administrație al Eximbank. În afară de membrii executivi, care au experiență de muncă într-o serie de instituții bancare, Consiliul de Administrație are și membri neexecutivi, care au deținut o serie de posturi în diverse instituții de stat și au formație universitară diversă, cum ar fi Drept sau… Filozofie.

Câteva elemente din CV-urile membrilor CA ai EximBank

Daniel Tudor – Președinte și membru neexecutiv al CA e absolvent de ASE, iar în 2008 – 2009 a urmat Studii de masterat (Management Financiar-Bancar), la Universitatea Nicolae Titulescu – Facultatea Finanțe-Contabilitate. În 2016 urmează Studii postuniversitare de formare și dezvoltare profesională la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, Colegiul Național de Informații. Domeniul: Științe Militare, Informații și Ordine Publică. A lucrat în diverse posturi ale unor instituții de stat, dar nu în sistemul bancar. Mai are în CV funcția de director în cadrul ANAF, Directia Generala de Management a Riscului. În 2015 a fost Consilier personal al Primarului General, la Primăria Municipiului București. În perioada 2004-2006 a fost director executiv adjunct în cadrul Ministerului Finanțelor, Directia Generala a Finantelor Publice Bucuresti, iar în 97-98 Inspector de specialitate la Administrația Financiara Sector 6
Traian Halalai – Membru executiv are experiență de muncă în sistemul bancar. E absolvent de ASE, cu Master – Studii aprofundate Finanțe și Bănci – Școala Doctorală de Finanțe – Bănci, ASE București și și-a început cariera in 1995 ca Arbitrajist, Direcția Trezorerie, la Bancorex. A fost Director General Adjunct la Banca Românească SA, membră a Grupului National Bank of Greece, dar și director financiar la ING Romania
Cristian Saitariu – Membru executiv. A fost Director Direcția Clienți Companii Mari și IMM-uri, First Bank Romania (Leumi), Director Executiv Adjunct, Direcția Clienți Corporate, Piraeus Bank România și a ocupat diverse funcții în cadrul Băncii Comerciale Românie, BCR – Erste Bank România.
Florin Kubinschi – Membru executiv are și el în CV o serie de funcții bancare, în mai multe instituții:Volksbank Romania (Director Financiar – Vicepresedinte), MKB Romexterra Bank SA, Banca Comerciala Ion Tiriac S.A, Unicredit Tiriac Bank, ING Bank.
Lucian Anghel – Membru executiv – CEO Banca Românească și Eximbank. A lucrat în cadrul BCR și a avut două mandate de Preşedinte al Consiliului Bursei de Valori Bucureşti (2012-2020). Din februarie 2020 a fost numit CEO al Băncii Românești (care a fuzionat, între timp cu EximBank). Anghel a intrat și în mediul academic: a fost cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice (ASE) (2007-2010), iar din 2012 e conferențiar/ lector la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), în cadrul Facultății de Management.

Neexecutivii

Nina Puiu – Membru neexecutiv independent – în perioada 2010 – 2013 a fost director general adjunct, responsabil cu activitățile de back office la Raiffeiesen Leasing, anterior fiind director financiar. A ocupat aceeași funcție și la Immoconsult, parte a grupului bancar Volksbank.
Vasile Secares – Membru neexecutiv independent. Secareș își notează în CV câteva scurte traininguri în „banking”, dar, ca formare universitară, acesta e licențiat în Filozofie la Universitatea București și doctor tot în Filozofie. Înainte de 1989 a fost cercetător la Centrul de Studii și Cercetări de Istorie și Teorie Militară și la Institutul de Științe Politice, precum și conferențiar la catedra de Relații Internaționale în cadrul Academiei de Studii Sociale și Politice. Imediat după Revoluție a fost membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională și vicepreședinte FSN.

Cu toate că nu am găsit în CV-ul său indicii că ar avea studii aprofundate în sectorul bancar, din 2009 Secareș e președinte CA al Institutului Bancar Român, fondat de BNR și Asociația Română a Băncilor, care are ca principal obiectiv perfecţionarea profesională, pregătirea şi specializarea personalului bancar.

Legătura lui Secareș cu Eximbank datează de peste 30 de ani. Între 1992 și 2001 a fost vicepreședinte CA și vicepreședinte executiv al Eximbank, poziție din care spune că a coordonat negocierile cu Banca Mondială, referitoare la restructurarea Eximbank.

Între 1991 și 2005 a fost rector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Cristi Spulbar – Membru neexecutiv independent. E de formație economist și, din 1999, doctor în Economie la Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice. E profesor la Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor. Din experiența profesională: Fondul Local de Garantare a Creditelor Craiova Filiala FNGCIMM IFN, Școala Română de Afaceri a Camerelor de Comerț și Industrie, Filiala Dolj. Din 2004 e Expert învățământ profesional bancar, programe ID și e-learning la Institutul Bancar Român. A fost președinte CA la Avioane Craiova (2019-2021) și, pentru 10 luni, în 2022, Președinte al Comitetului de Audit și Administrare a Riscului și Membru neexecutiv independent al Consiliului de Administrație la Banca Românească
Andrei Micu – Membru neexecutiv are o diplomă de licență în Drept (Măsurile preventive privative și neprivative de libertate) – Facultatea de Științe Juridice și Administrative, Universitatea „Constantin Brâncuși și e absolvent al Colegiului Național de Apărare – Universitatea Națională de Apărare, Ministerul Apărării Naționale. Are un Doctorat, tot în Drept / Cetățenia europeană și regimul juridic al comerciantului, obținut la Academia de Studii Economice din București.

Și a ocupat și el o serie de funcții publice.

A fost Consilier pentru Afaceri Europene (2007 – Iulie 2013) la Ministerul Finanțelor Publice, Vicepreședinte Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (2009) și Consilier juridic la Agenția Națională pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere (ANDIPRZM)

Timp de 3 ani a ocupat funcția de Consilier de integrare europeană (Septembrie 2003 – Decembrie 2006) Ministerul Integrării Europene, a fost membru CA (2011-2012) CEC Bank și Consilier al Ministrului Finanțelor Publice (Septembrie 2010 – Februarie 2012).

În 2014-2017, a fost Consilier de președinte/ vicepreședinte la Eximbank Romania, iar din 2017 e Director general – Membru executiv al Consiliului de Administrație la Compania de Asigurări Reasigurări Exim România S.A.

I-am întrebat pe reprezentanții EximBank pe ce criterii sunt aleși membri Consiliului de Administrație și dacă aceștia trebuie să aibă studii de specialitate în Economie/ Finanțe sau experiență de muncă în domeniul bancar.

Sursă:economedia.ro