Guvernul Ciucă a început anul

Guvernul Ciucă nu renunța la politica de îndatorare a românilor. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, alianța PSD-PNL a început anul cu împrumuturi record, profitând de scăderea dobânzilor: 4 miliarde de dolari în prima săptămână a anului și 2 miliarde de euro la finalul lunii ianuarie. Deputatul Antonio Andrușceac atrage atenția că datoria publică a României este în creștere și consideră că, în acest context, cetățenii au dreptul să fie informați cu privire la împrumuturile pe care le va face România în anul 2023.

Într-o întrebare parlamentară adresată prim-ministrului Nicolae Ciucă, Andrușceac subliniază că deși contractarea de împrumuturi externe este în principal un atribut al Guvernului, parlamentarii, ca aleși ai poporului, au și ei o responsabilitate față de modul în care sunt gestionați banii publici. „În acest context, considerăm oportun să fim informați temeinic cu privire la împrumuturile pe care le va face România în anul 2023”.

Astfel, deputatul AUR solicită autorităților să prezinte nota de fundamentare a necesității împrumutului, precum și motive care au stat la bază accesării unui asemenea împrumut. În plus, acesta a solicitat clarificări privind următoarele aspecte:

Guvernul a solicitat de la mai multe instituții de credit, condiții de împrumut? Dacă da, vă solicităm să ne indicați instituțiile acestea, iar din partea celor care nu au dorit să furnizeze linii de creditare care au fost motivele refuzului lor la solicitarea Guvernului României.
Care sunt instituțiile de credit care furnizează sumele împrumutate României, în 2023?
Pe ce bază fundamentată a ales Guvernul cotațiile ”midswap”? Ce alte alternative au fost identificate, înainte de a selecta cotațiile „midswap”, și dacă instituția care calculează aceste cotații este validată de Ministerul de Finanțe?
De ce spre deosebire de alte state, la aceste cotații „midswap” ați acceptat, peste valoarea acestui indicator de referință, de la 280 de puncte de bază (la partea de 5 ani), la 350 puncte de bază (pentru partea de 10 ani) și 385 de puncte de bază (la partea pe termen lung de 30 de ani)? Prin urmare, care a fost baza rațională pentru acceptarea acestor termeni ai împrumutului și care a fost raționamentul sau calculul guvernului care a considerat că aceste „marje” sunt acceptabile?
În cât timp se poate organiza o acțiune de vânzare a titlurilor de stat, de către autoritățile naționale și cele guvernamentale, ca alternativă la împrumuturile externe, și dacă ați analizat și această opțiune.
Care este structura de plăți externe pentru anul 2023 și anul 2024 pe care România le va avea ca scadențe de plată și ce măsuri preconizați că veți întreprinde pentru a depăși cu bine aceste momente?
Care este instrumentul prin care Guvernul României va urmări ca sumele împrumutate să ajungă să acopere necesitățile pentru care au fost contractate?
Care sunt măsurile pe care Guvernul le va lua dacă banii împrumutați nu ajung la destinația/motivul pentru care au fost contractați? Considerați responsabil Guvernul, prin Ministerul de Finanțe, în acest caz?
Ce sancțiuni sunt prevăzute pentru cazurile în care împrumuturile nu vor fi alocate liniilor bugetare identificate ca fiind de acoperit și pentru care au fost făcute împrumuturile respective?
Tot legat de întrebarea de mai sus, cine controlează și răspunde de acuratețea datelor privind alocarea bugetară corectă a împrumuturilor efectuate?