Politicianul polonez Krzysztof Bosak

Decizia Croației de a renunța la moneda sa în favoarea euro și de a se alătura spațiului Schengen are deja critici, inclusiv din partea liderului Partidului Confederația, Krzysztof Bosak, informează Rmx.news.

„Astăzi, o altă țară europeană și-a pierdut atributul de bază al suveranității: capacitatea de a conduce politica monetară și de a-și influența piața financiară. Guvernul croat a renunțat la propria monedă, a adoptat euro și astfel a adus țara sub autoritatea băncii centrale de la Frankfurt”, a declarat liderul Partidului Confederației, Krzysztof Bosak.

Criticii zonei euro au susținut că aceasta ia puterile de politică monetară de la statele-națiune și le transferă Băncii Centrale Europene, care are sediul în orașul german Frankfurt.

Decizia de a adopta moneda euro a fost extrem de dăunătoare pentru țări precum Spania, Grecia și chiar Italia. Odată cu introducerea monedei euro, sectorul de producție mult mai dominant din nordul Europei nu a mai trebuit să-și facă griji că aceste țări din sud își vor reduce valoarea monedelor pentru a-și susține sectoarele de producție. În plus, aceste națiuni din sud au fost nevoite să concureze cu exporturile ieftine din națiunile asiatice, care și-au menținut artificial monedele ieftine prin puterea devalorizării monedei. De atunci, Spania, Grecia și chiar Italia și-au văzut sectoarele de producție slăbite sever, iar șomajul în rândul tinerilor a rămas extrem de ridicat.

Țări precum Ungaria, Polonia și Cehia, care și-au păstrat propriile monede, au păstrat sectoare puternice de producție și export. Cu toate acestea, toate cele trei țări se luptă cu diferite grade de inflație, în parte pentru că monedele lor mai slabe fac bunurile importate evaluate în euro și dolari mult mai scumpe.

Deocamdată, politicienii din blocul liberal de stânga al Europei sărbătoresc faptul că la numai 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, fosta republică iugoslavă – care și-a câștigat independența în 1991 – s-a alăturat atât zonei euro, cât și spațiului Schengen la 1 ianuarie 2023. Atât liderii țării, cât și oficialii UE au salutat dubla realizare ca o recunoaștere a pașilor pe care țara cu puțin sub 4 milioane i-a făcut în ultimii ani.

Aderarea Croației la zona euro și intrarea acesteia în zona Schengen este o dovadă a efortului și angajamentului țării, a declarat duminică președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la punctul de trecere a frontierei sloveno-croate din Bregana, unde a fost însoțită de Prim-ministrul croat, Andrej Plenković, Președintele sloven Nataša Pirc Musar, miniștrii de externe ai țărilor în cauză și Vicepreședintele Comisiei Europene Dubravka Šuica, pentru a marca ridicarea controalelor la frontieră.

Ascensiunea Croației la Schengen este privită ca un punct luminos de catre conservatori precum premierul maghiar Viktor Orbán, deoarece este văzută ca o nouă oportunitate de a apăra frontiera externă a Europei.

„Sărbătorim aderarea Croației la Schengen, deoarece acest lucru ne va permite să transferăm o forță vie de la granița croato-ungară, care a trebuit să fie protejată până acum, la granița ungaro-sârbă. Aceasta înseamnă că vom fi mai eficienți decât am fost”, a spus Orbán la începutul acestei săptămâni.