Semnarea de către Carol I, la data de 21 noiembrie 1880 , a actului prin care Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen devenea moştenitor al tronului României.
În urma cuceririi Independenței de stat a României după Războiul ruso-româno-turc din 1877-1878, prestigiul lui Carol I a crescut considerabil. În acest context, de modificare a statutului internațional al României se impunea și la nivel politic o schimbare a rangului domnitorului. Astfel, în septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a hotărât ca domnitorul Carol I să poarte titlul de ”Alteță Regală”, prin aceasta făcându-se un prim pas spre proclamarea Regatului României. Dar pentru asigurării stabilității și continuității dinastiei, Consiliul de Miniștri a insistat și pentru reglementarea succesiunii la tron. Dar cum Carol I nu avea copii, deoarece unicul său copil, principesa Maria s-a stins din viață la vârsta de aproape patru ani, ca urmare a îmbolnăvirii de febră tifoidă, s-a trecut la aplicarea articolului 83 din Constituție care prevedea: „ În lipsă de coborâtori în linie bărbătească ,succesiunea la tronul României va cuveni celui mai în vârstă dintre frații principelui sau a coborâtorilor acestora’”. Însă, atât principele Leopold de Hohenzollern, fratele mai mare al lui Carol, cât și nepotul cel mai în vârstă au anunțat că renunță la calitatea de moștenitori ai tronului României, astfel că succesiunea va reveni lui Ferdinand de Hohenzollern – Sigmaringen, al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern și al principesei Antonia de Braganza, infanta Portugaliei. Astfel, prin actul oficial semnat de Carol I la data de 21 noiembrie 1880 și patronat de însuși împăratul Germaniei, Wilhelm I, Ferdinand de Hohenzollern, nepotul de frate a lui Carol I a fost confirmat ca moștenitor al tronului României. Trebuie amintit și faptul că după o domnie de 48 de ani la data de 27 septembrie/10 octombrie 1914, regele Carol I , primul rege al României, înceta din viață la Castelul Peleș, iar a doua zi, principele moștenitor Ferdinand I , depunea jurământul în calitate de rege al României, spunând că va fi „un bun român” și va sluji țara cu credință, lucru ce se va confirma mai târziu.
