Spionajul rusesc în Bulgaria

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a exacerbat relațiile internaționale în Europa și în lume. Bulgaria nu este direct implicată în conflictul militar, dar nu totul este calm pe frontul liniştit al războiului. Deși Parchetul și Agenția de Stat pentru Securitate Națională (DANS) își contractă muşchii împotriva agenților străini în Bulgaria, rețelele de spionaj rusesc continuă să-și impună influența prin jurnalişti, oameni de afaceri şi organizaţii.

Războiul hibrid

Nu este deloc greu pentru Kremlin să-și răspândească propaganda în mass-media bulgară. Războiul informațional al serviciilor secrete ruse în Bulgaria „se plătește în copeici”, susține jurnalistul de pe site-ul Bellingcat, Hristo Grozev, care a fost dat recent în urmărire de Federația Rusă. „Prin actori hibrizi se poate obține influență în mass-media contra cost. Și din păcate această plată este în copeici, dacă pot să mă exprim astfel. Vorbim de articole care costă 150 de euro. Un anumit articol, scris de GRU, din Rusia, care este publicat în presa bulgară pentru suma de 150 de euro. Sume nesemnificative duc la o influență semnificativă asupra conștiinței publice în Bulgaria, ceea ce nu ar trebui să se întâmple”, a spus Grozev.

Potrivit afirmațiilor sale, rețeaua de propagandă rusă acționează prin intermediul cetățeanului macedonean Darko Todorovski, care lucrează ca și corespondent în Bulgaria. „El nu este un jurnalist adevărat, ci un corespondent care primește sarcini din Rusia și prin rețeaua sa din Bulgaria reușește să publice aceste articole contra cost. Cel mai scump articol costă 600 de leva”, a spus Grozev. Potrivit acestuia, serviciile ruse percep Bulgaria drept o pradă ușoară și își infiltrează cu ușurință agenții. „Poate că vor fi descoperiți sute și mii”, a spus jurnalistul în timpul audierii sale în Comisia parlamentară de control asupra serviciilor speciale.

Informația că Kremlinul cumpără agenți ruși în Bulgaria contra cost a venit și de la cel mai înalt nivel. Șefa de cabinet al fostului premier Kiril Petkov, Lena Borislavova, a declarat, în iulie anul trecut, că Rusia plătește câte 4.000 de leva pe lună purtătorilor săi de cuvânt. Potrivit acesteia, este vorba despre „mesageri publici și politici”, între care regăsim jurnaliști, politologi, politicieni și personalități publice, care formează public poziții în sprijinul statului rus. Nu se spune însă dacă a fost efectuată o anchetă amănunțită de către Parchet și DANS cu privire la datele furnizate de Borislavova.

Contrainformații (ne)reușite

Agenția de Stat “Securitate Națională” are sarcina de a descoperi și intercepta spionajul unor țări străine, precum și activitățile unor grupuri și persoane care asistă serviciile străine, organizații teroriste sau extremiste. Cu toate acestea, în ultimul an de la începutul războiului în Ucraina, nu este cunoscut ca serviciul să fi destructurat o rețea de finanțare a propagandei rusești. Cu toate acestea, DANS a fost lăudată de fostul premier Kiril Petkov, al cărui guvern, în iulie anul trecut, a decis expulzarea din Bulgaria a 70 de diplomați ruși și familiile acestora. „Au fost identificați ca persoane conectate la serviciile rusești și au lucrat împotriva Bulgariei. Este vorba de 70 de persoane, un număr mare, care au fost în diferite funcții, toți erau în Ambasada Rusiei și au avut activități nespecifice postului diplomatic. Rolul diplomatic a fost de acoperire”, a subliniat el, felicitând serviciile bulgare pentru munca bine făcută.

În urmă cu o săptămână, în primul său interviu de la numirea sa în funcția de președinte al Agenției de Stat pentru Securitate Națională, Plamen Toncev a anunțat că Bulgaria a declarat persona non grata 84 de angajați ai reprezentanțelor oficiale ale Rusiei în Bulgaria. În același timp, este de remarcat că în timp ce diplomații ruși sunt izgoniți, cetățenii bulgari care s-au pus în serviciul unei țări străine contra cost, răspândind propagandă și dezinformare rusă, sunt lăsați în pace.

Parchetului procurorului general al Bulgariei, Ivan Gheșev, îi place să revendice însă succese în lupta împotriva spionajului rusesc. Cert este că Parchetul a închis o lungă perioadă de timp ochii la riscurile pentru securitate națională care vin din Rusia. Abia acum, de exemplu, Procuratura și-a amintit să verifice informația că rușii și persoane juridice incluse în diverse liste de sancțiuni ale Uniunii Europene, Statelor Unite și Marii Britanii, au achiziționat numeroase imobile în Bulgaria. Cu luni în urmă, site-ul de investigații bird.bg a publicat informații că există ruși sancționați din cauza războiului din Ucraina, care dețin proprietăți pe litoralul bulgăresc al Mării Negre. Vorbim de persoane plasate în funcții înalte – Serghei Chemezov, Maxim Topilin, Vladimir Pligin și Alexei Chepa -, care se află pe listele de sancțiuni a UE, Marii Britanii și Statelor Unite. Nu se știe până acum dacă autoritățile bulgare au întreprins măsuri pentru blocarea activelor cetățenilor ruși sancționați.

În cele din urmă, Procuratura a decis să acorde atenție organizației paramilitare „Șipka”. Acest lucru s-a întâmplat abia acum, deși organizația funcționează cel puțin din 2013, când a fost creată pentru a vâna migranți de-a lungul graniței cu Turcia. Încă din anul 2016, Comitetul Helsinki din Bulgaria, printr-o scrisoare oficială către instituții, a cerut ca această organizație să fie verificată și închisă.

Semnalul a avertizat și despre Uniunea Militară Bulgară „Vasil Levski”. Comitetul Helsinki din Bulgaria a declarat atunci că cele două societăți creează structuri secrete și armate care urmăresc să comită crime (tentativă de lovitură de stat, rebeliune sau revoltă armată pentru a răsturna guvernul) iar datele lor s-au bazat pe surse deschise – site-urile web și paginile de Facebook ale organizațiilor, videoclipuri în rețea.

Faptele

Parchetul nu se poate lăuda cu succese nici în dosarele zgomotoase împotriva cetățenilor bulgari care sunt acuzați că s-au pus în slujba unei țări străine. Șeful Mișcării Naționale „Rusofili”, Nikolai Malinov, nu a primit încă un verdict în primă instanță, deși a fost acuzat de spionaj în 2019. Potrivit anchetei, Malinov a comunicat cu două organizații cu sediul în Rusia, de la care a primit misiuni plătite în mai multe sensuri. A trebuit creat un partid pro-rus pentru a reorienta Bulgaria spre Est, un canal TV și site-uri web care să servească acestor obiective, precum și o organizație neguvernamentală și un centru analitic. Judecata a început abia în 2021, dosarul fiind o dată returnat de către Tribunalul Penal Specializat pentru nerespectarea termenelor. După închiderea instanței speciale, dosarul a continuat la Judecătoria Sofia.

Versiunea bulgarizată a „Cambridge Five” a suferit și ea un eșec deplin. Vorbim despre dosarul anunțat de procurorul general în martie 2021 împotriva a șase persoane care sunt trase la răspundere penală pentru spionaj în favoarea Rusiei. Atunci, Procuratura a difuzat filmări video și înregistrări audio ale întâlnirilor dintre suspecți, iar procurorul general a anunțat că afacerea descoperită este fără precedent de la al Doilea Război Mondial. Potrivit acuzării, un fost șef al serviciilor de informații militare bulgare, în vârstă de 74 de ani, care a absolvit școala GRU din Rusia înainte de 1989, a format și a condus un grup de spionaj format din 6 membri. De aceea, și Parchetul îi dă numele de cod Rezident. Din grup mai face parte soția Rezidentului, un fost subordonat de-al său și actual șef al Biroului secret al Parlamentului bulgar, directorul adjunct al Direcției pentru Buget a Ministerului Apărării, precum și doi angajați activi ai Serviciului „Informații militare”.

Deși membrii presupusului grup de spionaj au fost dați în judecată, dosarul a fost abandonat în martie anul trecut, după ce Tribunalul Militar Sofia a constatat că Procuratura a săvârșit încălcări de procedură în cadrul procedurii preliminare, care au pus în pericol dreptul inculpaților la apărare. Acest lucru a fost confirmat ulterior și de Curtea Militară de Apel, care a sistat de asemenea procedurile judiciare privind afacerea de spionaj „nevăzută”. De aproape un an, toți inculpații din afacerea de spionaj sunt în libertate în schimbul unei garanții financiare de 2.000 de leva, iar procesul nu a început efectiv.