Au avut aprobarea Comisiei Europene

Discuții puternice și pasionale au izbucnit în spațiu public românesc odată ce s-a făcut public faptul că dragoare ucrainene adâncesc șenalul navigabil al Canalului Bîstroe dincolo de ceea ce este scris și convenit în convențiile internaționale referitoare la Delta Dunării. Partea ucraineană nu s-a ferit și a lucrat la lumina zilei și a și postat un comunicat al Ministerului Transporturilor pe paginile de socializare în care anunța clar progresul operațiunii și dragare și la cât ar trebui să se ajungă. Partea română a dat din colț în colț sporind discuțiile și disputele din spațiul public.

UPDATE: Poziția oficială a Comisiei Europene și a comisarului Adina Vălean, la finalul articolului.

Potrivit unor surse convergente din zona decizională de la București și Bruxelles, de fapt, toată operațiunea de dragare a ucrainenilor era aprobată, dar ținută la semi-secret în România și Bruxelles pentru a nu spori tensiunile sociale. Dar lucrurile au luat o altă turnură și acum suntem în situația în care unii clamează pe bună dreptate situația care poate deveni catastrofală în Delta Dunării dacă scade debitul pe celelalte canale, iar alții nevoia acută a Ucrainei de a avea la îndemână un coridor pe care să îl folosească în plin război când porturile maritime îi sunt expuse atacurilor marinei ruse.

Planul ucrainean a fost aprobat în Consiliul de miniștri de la Kiev în ianuarie 2022, înainte deci de invazia rusă. A devenit însă foarte stringent pentru ei în momentul în care marina rusă a luat în colimator porturile de la Marea Neagră.

Discuții în CSAT în 2022

Potrivit informațiilor stiripesurse.ro partea ucraineană a cerut aprobare de la Bruxelles undeva la începutul anului 2022. Au primit această aprobare și au fost îndrumați să ia legătura cu partea română. Ceea ce s-a și întâmplat. O discuție a avut loc se pare într-o ședință a CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării).

Ucrainenii au trimis pe 22 iunie o notificare la Ministerul Mediului pentru a efectua lucrări de adâncime în portul Izmail. Ministerul Mediului a trimis și la Transporturi, care a transmis un răspuns negativ pe 12 iulie. Ulterior, pe 4 august 2022, Ministerul Mediului a transmis părții ucrainene răspunsul oficial că România se opune lucrărilor din portul Izmail (era vorba despre o adâncire de 400 de metri). Aceasta ar fi fost toată corespondența la nivel de ministere în 2022, dincolo de discuțiile din CSAT.

În august 2022 au început efectiv lucrările de dragare a Canalului Bîstroe și asta o spun foarte oficial ucrainenii. Ei știau că au verde atât de la Bruxelles, cât și de la București – AICI. Un acord fusese dat de ministrul Aurescu, însă doar pentru tranzitul navelor (altele decât cele sub pavilion romaân sau ucrainean).

În ianuarie 2023 Garda de Coastă română transmite că prin mijloace specifice a aflat că se lucrează puternic la adâncirea șenalului navigabil al Canalului Bistroe. S-ar fi ajuns la aproape 7 m, se raporta atunci pe lanțul de comandă. La București nimic: ”Nu s-a vrut de sus să se facă nimic. Noi am raportat normal așa cum facem de obicei, dar mai mult nu avem ce face!”, a spus sub protecția anonimatului pentru stiripesurse.ro un ofițer.

La sfârșit de ianuarie și început de februarie aceeași situație este raportată la București de Administrația Bazinală a Dunării de Jos care ține de Ministerul Transporturilor. Ministrul convoacă după ce este informat o ședință cu reprezentanți ai Ministerelor Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe. La ședință stupoare – MAE este reprezentat doar la nivel de director, deși situația clama prezența unui secretar de stat. După informare și discuții ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, își exprimă public îngrijorarea cu privire la ce se întâmplă în Delta Dunării și cere MAE să facă diligențele necesare.

Spațiul public se animă brusc și MAE anunță laconic că nu știe nimic și că va face ceea ce trebuie la Comisia Europeană. Trec două zile și după ce Ambasada Ucrainei la București acuză un climat ostil și deci care „face jocul propagandei ruse pentru că în zonă se fac doar lucrări obișnuite de mentenanță” se transmite off the record spre presă documentul transmis în aceeași zi de România către Comisia Europeană, în care atenționează asupra problemelor de mediu grave care ar putea apărea. A doua zi a apărut și comunicatul oficial.

Între timp lucrurile iau o întorsătură și mai complicată. Premierul Nicolae Ciucă susține că lucrurile sunt grave dacă se prezintă așa cum le-a relatat presa și că va cere oficial prin MAE părții ucrainene să lase specialiștii români în zonă să facă propriile măsurători pentru a verifica dacă dragările se fac pentru întreținere sau pentru lucrări complexe de mărirea considerabilă a șenalului navigabil și deci permis navelor cu pescaj mai mare. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, face și el declarații și susține că dacă se încalcă acordurile internaționale și se mărește șenalul navigabil al Canalului Bîstroe lucrările ar trebui să înceteze de îndată.

Pus la colț public de șefii Coaliției, ministrul Bogdan Aurescu dă fuga la Palatul Cotroceni și îi spune președintelui Klaus Iohannis că lucrurile o iau razna și că ar trebui să le ceară șefilor PNL și PSD să fie mai rezervați pentru că lucrurile nu sunt văzute bine la Bruxelles și Washington. În aceeași zi ambasadorul Ucrainei la București este chemat la MAE unde i se cer oficial explicații cu privire la lucrările efectuate de Ucraina pe canal.

Între timp e agitație mare la Bruxelles iar diverși oficial sunt întrebați „dacă poziția României cu privire la Ucraina s-a schimbat” și că „acolo mor sute de oameni pe zi și vouă vă arde de ecologie acum în plin război”. Pare că mesajul a fost înțeles la București și vocile oficiale au devenit mult mai reci și mai laconice pe subiect, punând totul pe seama specialiștilor.

Până la acest moment tăcere mormântală de la Cotroceni.

Abia după deplasarea la Varșovia pentru Summit-ul B9 la care a participat și președintele SUA, Joe Biden, într-o declarație publică cu privire la rezultatelor summit-ului și doar la insistențele jurnaliștilor președintele Klaus Iohannis a făcut referire la problema care a produs mare fierbere în societatea românească.

Klaus Iohannis a spus că „ucrainenii acum nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin” și un apel către politicienii „inflamați” să „se ocupe de alte teme până ne clarificăm cu ceea ce se întâmplă”.

La nici o oră de la declarațiile prezidențiale partea ucraineană iese public și comunică clar că e vorba NU de lucrări normale de mentenanță așa cum anunța și insista Ambasada Ucrainei la București, ci de lucrări de amploare necesare transportului cerealelor spre Marea Neagră:

„Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate”, a explicat ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov.

UPDATE: Poziția oficială a Comisiei Europene și a comisarului Adina Vălean:

„Comisia dorește să clarifice faptul că nu a fost implicată în niciun fel de lucrări pe care autoritățile ucrainene se presupune că le-ar fi executat.

Comisia Europeană este la curent cu faptul că, în ultimele săptămâni, în mass-media din România au început să circule informații potrivit cărora Ucraina desfășoară lucrări majore pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe ale Dunării.

Prin urmare, Comisia Europeană a solicitat informații suplimentare din partea autorităților ucrainene. Ministerul Transporturilor din Ucraina a răspuns că, într-adevăr, efectuează dragaj operațional (de întreținere) la danele porturilor lor de pe Dunăre și în alte locuri de pe Dunăre, pentru a garanta siguranța navigației. Cu toate acestea, Ucraina a negat că ar fi în desfășurare sau planificate lucrări majore pe brațul Chilia al Dunării sau pe Canalul Bâstroe. În plus, Ucraina a reafirmat că va respecta cu strictețe și va adera la toate acordurile și convențiile internaționale relevante.

Vineri, 17 februarie 2023, Ministerul Infrastructurii din Ucraina a declarat că „pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m.”

Comisia a solicitat informații suplimentare din partea ambelor părți, pentru a evalua mai bine situația de pe teren.

Trebuie subliniat faptul că secțiunea în cauză nu face parte din rețeaua TEN-T. Comisia dorește să clarifice faptul că nu a fost implicată în niciun fel de lucrări pe care autoritățile ucrainene se presupune că le-ar fi executat.”

Adina Vălean Comisar European pentru Transporturi:

„În momentul de față există o cerere oficială a Ucrainei adresată Comisiei Europene de includere a Brațul lui Chilia în rețeaua principală de transport europeană. Acest lucru nu este decizia Comisiei fără un acord al celeilalte țări riverane, în cazul nostru România. Ăsta este motivul pentru care am formulat o întrebare clară României care ne-a răspuns cu toate argumentele de mediu că nu este de acord și nu consideră necesar și eu, în plan personal, consider că nu este necesar și ar fi un lucru periculos să transformăm Brațul Chilia într-o arteră principală de transport. Este adevărat că este o nevoie extraordinară de utilizare a Dunării pentru coridoarele solidarității, pentru exporturi și importuri în Ucraina, este adevărat că acum sunt să zicem aproximativ 15 milioane de tone de cereale care ar trebui scoase, este adevărat că pe Brațul Sulina în momentul de față numai opt vapoare pe zi și că ar fi o nevoie de 30, dar asta se rezolvă prin alte tipuri de mecanisme, nu trebuie acum să schimbăm geografia. Comisia Europeană are în vedere, de exemplu, mai multe programe pentru îmbunătăţirea navigaţiei pe Braţul Sulina şi pentru creşterea eficienţei porturilor riverane.”

Sursă:stiripesurse.ro