Un detaliu simplu, dar cu un sens uimitor: Dumnezeu există, dar decizia de a-l căuta este luată de om.

Când, în 1512, Michelangelo a finalizat în sfârșit fresca de pe tavanul Capelei Sixtine, care este considerată una dintre cele mai faimoase lucrări din istoria artei, cardinalii responsabili de acceptarea lucrării au petrecut ore întregi urmărind și admirând magnifica frescă. .
Dar, după discuții, s-au întâlnit cu Michelangelo și, fără ezitare, și-au exprimat nemulțumirea.
Nemulțumirea nu era legată de întreaga frescă, ci de unul, s-ar părea, un mic detaliu.
Michelangelo a proiectat o frescă înfățișând creația omului, în care degetele lui Dumnezeu și ale lui Adam s-au atins unul pe celălalt.
Administratorii au cerut să nu existe nicio atingere. Pentru ca degetul lui Dumnezeu să fie cât mai întins, dar degetul lui Adam să fie cu ultimele falange comprimate.
Un detaliu simplu, dar cu un sens uimitor: Dumnezeu există, dar decizia de a-l căuta este luată de om.
Dacă vrea să întindă degetul, îl va atinge, dar, fără să vrea, poate trăi o viață fără să-l caute.
Astfel, ultima falange comprimată a degetului lui Adam reprezintă liberul arbitru.
Din dragoste pentru artă.
Sursa: somosfragmentarios Via Fernand Kevedov.