Catastrofă la Iași

Activele CET se află la un pas de a fi vândute. Curtea de Apel a respins ieri definitiv solicitarea Primăriei ca hotărârile Consiliului Local prin care a fost înființat CET să fie anulate. Prin aceasta, patrimoniul CET este bătut în cuie, acesta cuprinzând cele două centrale termoelectrice care alimentează Iașul cu agent termic. Același patrimoniu însă este grevat de o datorie imensă, în valoare de peste 700 milioane lei, de gestionarea căreia se ocupă lichidatorul Corneliu Mititelu, administratorul judiciar al centralei aflate în faliment. Acesta are astfel mână liberă pentru a scoate la vânzare patrimoniul CET, în vederea acoperirii datoriilor.

Primăria rămâne cu rețeaua de distribuție a agentului termic, dar fără centralele care să le alimenteze. Prin decizia Curții de Apel, situația apartamentelor branșate la sistemul centralizat rămâne în aer. Primăria trebuie fie să suporte datoriile CET, echivalente cu veniturile proprii pe un an de zile, fie să accepte desființarea termocentralelor. În această ultimă variantă, caloriferele din 23.000 de locuințe se vor răci.

Totul a început în urmă cu 21 de ani

În urmă cu 21 de ani, guvernul a decis ca centralele termice orășenești să treacă în proprietatea și administrarea primăriilor respective. Astfel, și Primăria s-a pomenit proprietară și responsabilă de sistemul centralizat de termoficare a Iașului. Pentru activitatea de exploatare efectivă a sistemului a fost înființată Termoelectrica SA, rebotezată după scurt timp CET SA. La noua societate, acționarul unic era Consiliul Local. Printr-o serie de hotărâri adoptate în 2002, CL a adus ca aport la capitalul social al noii firme cele două centrale termice, cea din Tudor Vladimirescu și cea de la Holboca, cu întreg patrimoniul acestora. Or, conform legii, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia. Sistemul de termoficare a fost astfel împărțit între doi proprietari. Centralele aparțineau CET SA, iar magistralele de distribuție și țevile dintre blocuri, Primăriei.

În următorii zece ani, CET a gâfâit tot mai greu, ca mai toate centralele similare din țară. În 2014, a intrat oficial în faliment, de lichidarea societății urmând să se ocupe Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL, condusă de Corneliu Mititelu. Aceasta urma să asigure transformarea activelor CET în bani, pentru îndestularea creditorilor societății. Vânzarea pe bucăți a CET ar fi echivalat însă cu desființarea sistemului centralizat de încălzire. Iar vânzarea termocentralei ca activ funcțional ar fi presupus găsirea unui investitor dispus să plătească datoriile de 700 milioane lei și să garanteze continuarea funcționării sistemului. Ca urmare, Primăria a început un lung război de uzură împotriva Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL, pentru a bloca lichidarea CET.

Inițial, Primăria a susținut că cele două centrale termice ale Iașului nu făceau parte din patrimoniul CET. Această direcție de atac a fost închisă de Înalta Curte de Casație și Justiție care a respins acțiunea. A doua încercare a Primăriei a fost declararea ca ilegală a însăși înființării CET. Nefiind înfiinţată legal, CET nu ar avea astfel drept de proprietate asupra celor două centrale termice, iar lichidatorul nu ar mai avea ce vinde. Motivul invocat de Primărie a fost faptul că în patrimoniul CET au fost incluse şi bunuri aparţinând domeniului public care, prin lege, nu pot fi înstrăinate. Pentru a demonstra aceasta, Primăria a atacat în instanță, prin două procese, actele constitutive ale CET și cele patru hotărâri ale Consiliului Local din 2002 referitoare la înființarea societății. Cele două procese s-au desfășurat în paralel.

Primăria s-a dat de ceasul morţii să blocheze vânzarea

Actele constitutive ale CET au fost considerate însă valabile printr-o hotărâre definitivă a Curții de Apel Bacău, în 2021. Al doilea proces, referitor la valabilitatea hotărârilor CL a fost și el pierdut de Primărie în octombrie 2020. Acțiunea Primăriei a fost respinsă ca tardivă. Juriștii municipalității au reușit totuși să obțină din partea Curții de Apel rejudecarea cazului. Procesul a fost reluat în fața Tribunalului, dar fără mai mult succes. Magistrații au respins acțiunea Primăriei, invocând faptul că aceasta nu avea dreptul legal de a ataca hotărârile CL. În fond, primarul și CL sunt organe ale aceleiași autorități publice. „Nicio dispoziție din cuprinsul Legii nr. 554/2004 (a contenciosului administrativ, n.r.) nu reglementează expres dreptul unității administrativ-teritoriale, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, anume consiliul local”, au explicat judecătorii.

În plus, reprezentanții Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL au invocat excepția lipsei de interes a Primăriei. Concret, procesele deschise de Primărie nu urmăreau apărarea vreunui drept, ci doar blocarea vânzării activelor CET. Erau simple acțiuni de șicanare. Dacă ar fi câștigat procesul, Primăria nu obținea în mod concret nimic. Argumentul a fost acceptat de magistrații Tribunalului.

Recursul declarat de Primărie a fost soluționat de Curtea de Apel în doar trei termene de judecată. În primul, a luat act de pozițiile celor două părți. La cel de-al doilea, a dat speranțe municipalității, admițând recursul acesteia și desființând sentința Tribunalului. A fost însă vorba doar de considerente procedurale. Soluția adoptată luni de magistrați a fost practic aceeași cu cea adoptată de Tribunal: acțiunea Primăriei a fost respinsă. Hotărârile CL prin care a fost înființată CET și a primit în patrimoniu cele două termocentrale ale Iașului au rămas valabile. Au existat divergențe între judecători doar cu privire la motivele de respingere a acțiunii. Majoritatea completului a considerat valabil argumentul lipsei de interes. Unul dintre magistrați a apreciat că acțiunea Primăriei ar fi trebuit respinsă ca neîntemeiată.

Primarul Chirica, luat ca din oală

Decizia Curții de Apel îi era necunoscută ieri primarului Mihai Chirica. În discuția cu redactorul „Ziarului de Iași”, primarul a precizat că purtătorul de cuvânt al municipalității urmează să dea un răspuns, după consultarea cu juriștii. Reprezentantul Primăriei, Sebastian Buraga, nu a mai putut fi contactat însă ulterior, telefonul sunând în gol. Răspunsul trimis în cele din urmă pe mail nu a făcut altceva decât să reia argumentele deja prezentate în instanță de juriștii municipalității. Niciun comentariu nu a fost făcut asupra faptului că aceste argumente au fost respinse, iar acțiunea Primăriei a fost respinsă. „Prin motivarea hotărârii pronunțate, ce urmează a se comunica, Curtea de Apel va statua asupra naturii juridice a celor trei hotărâri de CL, în sensul că va stabili dacă acestea au avut sau nu ca efect înstrăinarea bunurilor din domeniul public al municipiului prin aportarea acestora la capitalul social al CET S.A. sau dacă la emiterea lor, CL a acționat doar în calitate de administrator al bunurilor aflate in domeniul public al municipiului Iași”, se menționează în răspunsul Primăriei. Și reprezentanții Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL s-au abținut de la comentarii pe marginea deciziei Curții de Apel.