Dobânzile băncilor nu ar trebui să fie mai ridicate decât dobânzile BNR. Se fac speculații cu leul românesc

Reprezentanții BNR susțin că ei nu văd nici un motiv pentru care băncile comerciale din România ar practica dobânzi mai mari decât cele de referință.

Modul firesc de lucru ar fi următorul: românii își țin banii prin băncile comerciale. Băncile comerciale pot aduce bani și din afara țării și se pot folosi de acei bani pentru a putea acorda împrumuturi.

BNR nu împrumută cetățeni sau firme în mod direct, instituția doar asigură fonduri pentru băncile comerciale atunci când acestea au nevoie. În mod normal anual nu ar trebuie să fie o nevoie suplimentară mai mare de 5-6% din masa monetară deja aflată în circulație.

Dar nu este așa , astăzi asistăm la un atac speculativ asupra economiei naționale. Dar acest atac reprezintă înțelegerea tacită, nescrisă , între cei care reprezintă cartelul bancar din România. Este vorba de doar 32 de bănci, în timp ce în Germania sunt peste 1.000 de bănci comerciale , mai mari sau mai mici.

Dar statul se împrumută excesiv și acordă dobânzi de 8-9%. Cu aceste dobânzi statul a devenit concurent cu mediul de afaceri. Practic căpușa tinde să își consume victima. La asemenea dobânzi toate lichiditățile de pe piața au dispărut pentru nevoile statului, dar aceste nevoi sunt în creștere și fără valoare adăugată.

Băncile rămase fără bani nu mai au de unde să dea pe dobânzi mici către companii, așa că iau la stat. Atunci când nu mai sunt fonduri ele tot doresc să facă profit, așa că iau de la BNR la dobânda de referință. BNR este obligat să dea bani la băncile comerciale, așa este legea, și cât timp românii încă mai iau credite la asemenea sume atunci se continuă cu ratele mari.

În aceste condiții de dobândă ar fi trebuit ca leul să se devalorizeze față de euro, dar leul ești ținut artificial sus. Arunci când se cere euro BNR pompează euro, când nimeni nu mai are nevoie sau trimit românii plecați acasă bani ei se culeg de pe piață.

Tocmai de aceea există speculă pe leu. Cum? Simplu. Unii iau de afară credite cu dobândă mică în euro. Aduc banii în România și îi transformă în lei și apoi cumpăra titluri de stat. După aceea iau sumele cu mult mai mari și le transformă iar în euro. Își plătesc constant datoriile și așa obțin și ei bani.

Practic este un fel de speculă, ei trăiesc punând dobândă peste dobândă.