Elveția nu renunță la neutralitate: preferă să-și distrugă propriile arme decât să le trimită în Ucraina

În ciuda presiunii internaționale de a trimite arme în Ucraina, Elveția distruge mai degrabă sistemele de apărare aeriană dezafectate decât să le predea Kievului. Țara alpină susține că trimiterea armelor ar încălca politica sa istorică de neutralitate, care a ajutat țara să evite războiul timp de secole, informeaza Rmx.news.

Pe lângă refuzul de a trimite arme, Elveția a interzis acum altor țări să trimită arme elvețiene în conflict.

Elveția cumpărase rachete sol-aer (SAM) Rapier din Marea Britanie în anii 1980, iar armata sa are în prezent în funcțiune 60 de SAM Rapier, dar primul lot de SAM a fost deja casat. Elveția a considerat rachetele ca fiind învechite, motiv pentru care sunt scoase din funcțiune, dar Ucraina a solicitat armele, deoarece Kievul crede că ar fi în continuare utile împotriva aviației ruse, inclusiv a dronelor și a atacurilor cu rachete, potrivit publicației de știri ungare Mandiner, care a citat presa elvețiană.

Germania este una dintre țările care încearcă să convingă Elveția să trimită arme, Berlinul solicitând în mod specific Elveției să trimită tancuri Leopard pentru a „compensa deficiențele cauzate de livrările de tancuri către Ucraina”. Cu toate acestea, Elveția a blocat exportul propriilor arme și muniții către Ucraina, susținând că asistența militară ar încălca neutralitatea statului.

Elveția nu este singura țară care practică neutralitatea în conflict. Austria este, de asemenea, oficial neutră și refuză să trimită arme în Ucraina, la fel ca și Ungaria.

În februarie, premierul ungar Viktor Orbán a ținut un discurs despre starea națiunii în care a făcut referire la Elveția în timp ce a explicat poziția Ungariei în război. În timp ce Ungaria ar fi preferat să evite aderarea la NATO și să adopte poziția Elveției, a fi atât de aproape geografic de Rusia nu a oferit acest lux.

„Să clarificăm că apartenența la NATO este vitală pentru Ungaria. Suntem prea departe spre est, la marginea de est a lumii occidentale ca să renunțăm la el. Desigur, ar fi mai ușor dacă am fi mai departe (în Occident). Urmând exemplul Austriei și Elveției, ne-am putea juca cu ideea de neutralitate, dar istoria nu ne-a oferit acest lux. NATO este o alianță defensivă, o alianță militară, defensivă, formată astfel încât să ne putem apăra unii pe alții. De aceea ne-am alăturat și de aceea am simțit satisfacția istorică de a semna tratatul de aderare după 45 de ani de ocupație sovietică”, a spus el.