Grupul pentru Dialog Social, despre reinstaurarea dictaturii în România: Proiectul incriminează orice formă de protest public. Protestatari bine intenționați ar putea fi condamnați la ani grei de temniță
Grupul pentru Dialog Social (GDS) îi cere președintelui Klaus Iohannis să se implice pentru a împiedica înăsprirea pedepselor pentru tulburarea ordinii publice, prevăzută de un proiect inițiat de către premierul Nicolae Ciucă și ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.
GDS îi amintește lui Klaus Iohannis, într-un apel public, că „proiectul anunțat de Guvern reia o inițiativă mai veche a epocii Dragnea, prin care se încerca descurajarea oricărui protest al cetățenilor împotriva unor acte abuzive ale guvernării”.
„În ipoteza în care protestele din 2017 și 2018 ar fi fost înfrânte de forțele represive aflate la comanda instituțiilor de forță ale statului, numeroși manifestanți ar fi fost cu siguranță acuzați de «atingeri grave aduse demnităţii persoanelor» și ar fi fost condamnați în numele art. 371 din Codul Penal”, așa cum se dorește modificarea acestuia prin inițiativa lui Ciucă și Bode, avertizează GDS.
„Trecând peste caracterul abuziv al formulării circumstanței agravante (se știe că adesea un protest antiguvernamental adună mai mult decât o singură persoană!), proiectul de lege incriminează de fapt orice formă de protest public, pe seama căruia ar putea fi oricând reținute acuzații vagi de tipul «atingeri grave aduse demnităţii persoanelor», pretext sub care protestatari bine intenționați ar putea fi judecați și condamnați la ani grei de temniță”, se arată în scrisoarea deschisă.
În încheiere, GDS îi transmite lui Klaus Iohannis că România este un stat democratic în care libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor sunt garantate de Constituție, iar „demnitatea cetățenilor României, oricare ar fi ei, nu este mai prejos de demnitatea persoanelor care își exercită atribuții de serviciu și, prin urmare, a legifera în beneficiul unora și în detrimentul celorlalți reprezintă o gravă atingere adusă principiilor statului de drept”.
Apelul GDS:
Domnule președinte,
Revoltați de proiectul de modificare a Codului Penal anunțat la data de 7 februarie în numele Guvernului României de primul ministru Nicolae Ciucă și ministrul de Interne Lucian Bode, ne adresăm dvs. cu cererea de a vă utiliza prerogativa constituțională de a veghea asupra Constituției și de a media între stat și societate. Vă cerem anume să vă implicați pentru a împiedica modificarea art. 371 a Codului Penal privitor la tulburarea liniștii și ordinii publice.
Proiectul anunțat de Guvern reia o inițiativă mai veche a epocii Dragnea, prin care se încerca descurajarea oricărui protest al cetățenilor împotriva unor acte abuzive ale guvernării. După cum vă amintiți, Domnule Președinte, în fața tentativei de compromitere definitivă a arhitecturii justiției din România, chiar dvs. ați protestat în stradă, alăturându-vă sutelor de mii de manifestanți care au strigat lozinci și au protestat împotriva unei guvernări iresponsabile, ale căror acte scoteau practic România din Uniunea Europeană și din comunitatea internațională a statelor de drept.
În ipoteza în care protestele din 2017 și 2018 ar fi fost înfrânte de forțele represive aflate la comanda instituțiilor de forță ale statului, numeroși manifestanți ar fi fost cu siguranță acuzați de „atingeri grave aduse demnităţii persoanelor” și ar fi fost condamnați în numele art. 371 din Codul Penal.
Astăzi, asistăm la o încercare de înăsprire a acestui articol, care elimină din lege posibilitatea ca aceste acte să fie pedepsite prin amendă, ridică pedeapsa cu închisoarea de la cea prevăzută în forma actuală „de la 3 luni la 2 ani” la „de la 1 an la 5 ani”, ba, mai mult, introduce circumstanțe agravante dacă fapta este „săvârșită de către două sau mai multe persoane împreună”, pedepsind-o cu închisoare „de la 2 la 7 ani”. Trecând peste caracterul abuziv al formulării circumstanței agravante (se știe că adesea un protest antiguvernamental adună mai mult decât o singură persoană!), proiectul de lege incriminează de fapt orice formă de protest public, pe seama căruia ar putea fi oricând reținute acuzații vagi de tipul „atingeri grave aduse demnităţii persoanelor”, pretext sub care protestatari bine intenționați ar putea fi judecați și condamnați la ani grei de temniță.
Domnule Președinte, vă amintim că România este un stat democratic în care libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor sunt garantate de Constituție. Vă amintim de asemenea că demnitatea cetățenilor României, oricare ar fi ei, nu este mai prejos de demnitatea persoanelor care își exercită atribuții de serviciu și, prin urmare, a legifera în beneficiul unora și în detrimentul celorlalți reprezintă o gravă atingere adusă principiilor statului de drept.
Context. Ministrul de Interne Lucian Bode și premierul Nicolae Ciucă au inițiat un proiect de lege pentru modificarea Codului Penal prin care înăspresc pedepsele pentru mai multe infracțiuni, inclusiv pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. Mai multe ONG-uri au denunțat proiectul, spunând că duce la restricționarea adunărilor publice. În nota de fundamentare a proiectului, Ciucă și Bode invocă ”escaladarea” acestui tip de infracțiune, fără să prezinte vreo statistică.
- Cei doi propun, printre altele, modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea ordinii publice să fie pedepsită cu închisoare între 1 an și 5 ani, față de prevederile actuale – închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Proiectul Bode-Ciucă elimină astfel posibilitatea ca tulburarea ordinii publice să fie pedepsită doar cu amendă.
Nouă organizații ale societății civile acuză PNL că vrea să restricționeze libertatea întrunirilor și dreptul la liberă exprimare prin intermediul unui proiect de modificare a Codului Penal. Cele nouă organizații spun într-un comunicat că proiectul este similar cu cel depus de PSD în perioada Liviu Dragnea.
Reprezentanții societății civile reclamă modificarea articolului 371 din Codul Penal prin înăsprirea pedepselor pentru tulburarea liniștii publice – inițiativă similară cu cea a PSD din 2017.
”Ne opunem ferm acestei propuneri, pentru că ar introduce sancțiuni disproporționate, de natură a restricționa abuziv libertatea întrunirilor și dreptul la liberă exprimare.
Să ne imaginăm următoarea situație: un grup de cetățeni enervați se strâng în fața Guvernului și urlă în gura mare: „Jos! Huo! La pușcărie, mafioților! Ciucă anchetat! Bode e un hoț!” și altele asemenea, lucruri ce se strigă de obicei la un protest.
Analiza autorităților:
– urlă, deci tulbură liniștea publică;
– amenință cu pușcăria și aduc atingeri grave demnității cetățenilor Ciucă și Bode;
– sunt doi sau mai mulți.