Preşedintele ICCJ, de Ziua Justiţiei

Preşedintele ICCJ Alina Corbu se referă, în mesajul de Ziua Justiţiei, la modificările vizând pensiile magistraţilor, ea afirmând că a rezuma discuţiile privind viitorul sistemului judiciar la aspectele de natură financiară ar fi profund greşit faţă de societate şi faţă de valorile statului de drept şi ar fi totodată nedrept faţă de miile de profesionişti care şi-au dedicat carierele serviciului public al justiţiei. ”În opinia noastră, este esenţial ca starea de tensiune existentă în acest moment la nivelul sistemului judiciar să nu se răsfrângă în mod substanţial asupra drepturilor cetăţenilor pe care îi deservim”, afirmă şefa ICCJ, avertizând că orice perturbare a echilibrului relativ în care s-a aflat sistemul judiciar va produce consecinţe nu doar asupra judecătorilor sau a celorlalte categorii de personal din cadrul acestuia, dar, în egală măsură, asupra cetăţenilor şi a societăţii înseşi. ”Din aceste motive, cred că în interiorul sistemului judiciar avem nevoie astăzi, mai mult decât oricând, de unitate, de coeziune şi de echilibru, iar în cadrul arhitecturii constituţionale a puterilor statului avem nevoie de încredere reciprocă şi de deschidere faţă de argumentele prezentate de toate părţile implicate”, conchide şefa ICCJ, instituţie care a contestat la Curtea Constituţională măsurile adoptate recent de Parlament cu privire la pensionarea magistraţilor.

Prezentăm integral mesajul de Ziua Justiţiei transmis duminică de către Alina Corbu, preşedintele ICCJ, instituţie care a anunţat că va contesta la CCR modificările vizând pensiile magistraţilor:

”Raţiunea instituirii aniversării anuale a Zilei Justiţiei a fost celebrarea dăruirii profesionale a tuturor acelora implicaţi în administrarea şi funcţionarea unui serviciu public esenţial al unui stat democratic, sistemul judiciar fiind ultima linie de apărare instituţională a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi a valorilor statului de drept.

Acest prilej aniversar intervine în anul 2023 într-un context complicat şi marcat de tensiune, venind deopotrivă dinăuntrul şi din afara sistemului judiciar.

Cu doar câteva zile în urmă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite a sesizat Curtea Constituţională pentru a examina constituţionalitatea unui proiect de lege de natură să producă un impact puternic asupra capacităţii sistemului judiciar de a-şi îndeplini misiunea constituţională, legală şi socială.

În afara unor argumente de natură constituţională şi legală, a căror examinare revine exclusiv Curţii Constituţionale, consider că stabilitatea elementelor de statut al judecătorilor, cu eventualele corecţii stabilite de Legiuitor în baza prerogativelor sale şi cu respectarea regulilor şi garanţiilor constituţionale, reprezintă o chestiune fundamentală pentru respectarea principiului independenţei judecătorului şi nu în ultimul rând pentru păstrarea atractivităţii carierelor din cadrul sistemului judiciar, atât pentru cei care ocupă în prezent astfel de funcţii, cât şi pentru tinerii jurişti.

În acelaşi timp, în opinia noastră, este esenţial ca starea de tensiune existentă în acest moment la nivelul sistemului judiciar să nu se răsfrângă în mod substanţial asupra drepturilor cetăţenilor pe care îi deservim. Ca judecători ne revine obligaţia fundamentală de a proteja interesele legitime ale acestora, iar atitudinile şi poziţionările societăţii faţă de justiţie, chiar şi atunci când sunt de natură critică, trebuie primite cu deschidere, pentru a putea fundamenta direcţiile prioritare de modernizare şi consolidare a justiţiei.

Dincolo de acest context imediat, am convingerea că orientarea dezbaterilor publice doar spre aspectele pecuniare ţinând de statutul judecătorului ar fi total eronată, indiferent de perspectiva pe care am adopta-o. Problemele sistemului judiciar sunt extrem de complexe şi au nevoie de o abordare multilaterală, pentru care dialogul şi cooperarea loială între puterile statului sunt esenţiale. Orice perturbare a echilibrului relativ în care s-a aflat sistemul judiciar va produce consecinţe nu doar asupra judecătorilor sau a celorlalte categorii de personal din cadrul acestuia, dar, în egală măsură, asupra cetăţenilor şi a societăţii înseşi.

Din aceste motive, cred că în interiorul sistemului judiciar avem nevoie astăzi, mai mult decât oricând, de unitate, de coeziune şi de echilibru, iar în cadrul arhitecturii constituţionale a puterilor statului avem nevoie de încredere reciprocă şi de deschidere faţă de argumentele prezentate de toate părţile implicate. Este premisa indispensabilă pentru identificarea unor soluţii rezonabile şi care se pot bucura de o largă acceptare, în interiorul sistemului judiciar şi în societate în general.

A rezuma discuţiile privind viitorul sistemului judiciar la aspectele de natură financiară ar fi profund greşit faţă de societate şi faţă de valorile statului de drept şi ar fi totodată nedrept faţă de miile de profesionişti care şi-au dedicat carierele serviciului public al justiţiei. De asemenea, o astfel de abordare ar contrazice realitatea faptică – şi în anul care a trecut de la precedenta aniversare a Zilei Justiţiei, ca şi în toţi anii precedenţi, acest serviciu public a continuat să funcţioneze şi să se modernizeze.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti şi-au exercitat atribuţia constituţională de înfăptuire a justiţiei şi au menţinut continuitatea acestui serviciu public esenţial, contribuind, în cadrul rolului lor social, la evoluţia democratică a societăţii înseşi, progrese confirmate şi prin ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Deşi s-au confruntat cu acutizarea problemei cronice a supraîncărcării, judecătorii au continuat să-şi administreze cauzele, să pronunţe soluţii în conformitate cu legea, să se pregătească profesional, să se dedice aflării adevărului în cauzele instrumentate. Excepţiile, extrem de reduse ca număr în raport cu un volum de activitate de peste 3 milioane de dosare anual, nu fac decât să confirme capacitatea de autoreglare a sistemului şi faptul că acesta funcţionează ca un mecanism social normal, legat de evoluţia societăţii din care face parte.

De aceea, în pofida contextului actual, cred că dedicaţia şi efortul profesional al fiecărui judecător trebuie în continuare onorate şi celebrate, nu doar de Ziua Justiţiei, ci în fiecare zi. Şi asta nu doar prin mesaje, dar prin măsuri concrete care să consolideze capacitatea instituţională a instanţelor judecătoreşti şi să le dea judecătorilor posibilitatea de a-şi valorifica pe deplin capacităţile profesionale din partea tuturor factorilor implicaţi în buna funcţionare a justiţiei, fie ei din cadrul Puterii Judecătoreşti, a Legislativului sau a Executivului.

În acelaşi timp, trebuie să remarc contribuţia esenţială a magistraţilor-asistenţi din cadrul instanţei supreme, a grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar de specialitate, coloana vertebrală a oricărei instanţe judecătoreşti, profesii cu care împărţim zi de zi atât provocările profesionale cât şi preocuparea pentru buna funcţionare a profesiei şi a sistemului judiciar în general.

Se cuvine să transmit aprecierea şi respectul nostru profesorilor de drept, colegilor noştri procurori şi avocaţi, consilierilor juridici şi celorlalte profesii juridice, pentru rolul indispensabil care le revine în ceea ce priveşte funcţionarea justiţiei.

Membrii tuturor acestor profesii îşi dedică an de an activitatea profesională realizării justiţiei. Fie că sunt parte a instituţiilor judiciare, a profesiilor liberale sau îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor entităţi private, ei reprezintă partea vie a sistemului judiciar, asigură progresul, profesionismul şi evoluţia acestuia.

Centrul de preocupare al sistemului judiciar nu rezidă însă în profesioniştii săi, este reprezentat de persoanele fizice şi persoanele juridice, care au nevoie de justiţie pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile. Justiţia nu este un serviciu public la care se apelează din plăcere, ci din necesitate, este ultima linie de apărare a libertăţilor fundamentale şi ultima speranţă a cetăţeanului pentru a se restabili supremaţia legii şi securitatea juridică.

Aceasta este în final responsabilitatea judecătorilor, procurorilor şi a tuturor celor implicaţi în înfăptuirea justiţiei şi tocmai din acest motiv este esenţial să se asigure funcţionarea eficientă a acestui serviciu public în parametri care să consolideze încrederea permanentă în actul de justiţie.

La mulţi ani de Ziua Justiţiei! La mulţi ani Justiţiei române!”.

Sursă:news.ro