Prima ședință a Consiliului JAI, după eșecul aderării României la Schengen. „Subiectul accesului nostru lipseşte cu desăvârşire”
O ședință a Consiliului Justiție și Afaceri Interne are loc joi, 9 martie, la Bruxelles.
Este instituția care votează extinderea Spațiului Schengen, dar aderarea României și a Bulgariei la Schengen nu se află pe ordinea de zi.
Reuniunea de la Bruxelles este prima după cea din decembrie în care Austria a votat împotriva aderării României la Spațiul Schengen.
Miniștrii din JAI vor discuta despre Schengen.
În cadrul „Consiliului Schengen”, miniștrii afacerilor interne vor discuta despre viitorul politicii în domeniul vizelor. Președinția și Comisia vor informa miniștrii cu privire la situația generală a spațiului Schengen și la punerea în aplicare a acțiunilor prioritare definite de Consiliu în iunie 2022.
Miniștrii vor discuta despre dimensiunile internă și externă ale azilului și migrației, în urma Consiliului European din 9 februarie. Discuția va include, în special, punerea în aplicare a foii de parcurs privind Regulamentul Dublin și implicarea efectivă a UE la frontierele externe, inclusiv în ceea ce privește operațiunile desfășurate de entități private.
Și războiul din Ucraina e pe ordinea de zi.
Liderul PMP, eurodeputatul Eugen Tomac, a afirmat marţi că la întrunirea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 9 martie nu figurează pe agenda de lucru şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen, fiind prima şedinţă a Consiliului JAI după cea din 8 decembrie în care Austria s-a opus aderării ţării noastre.
„Pe 9 martie va avea loc un nou Consiliu JAI. Acolo se vor întâlni miniştrii de Interne din Uniunea Europeană. Se va discuta despre spaţiul Schengen. Însă nu se discută despre accesul nostru în spaţiul Schengen. Şi este prima şedinţă după cea din 8 decembrie 2022. Majoritatea politicienilor europeni şi români au spus atunci că la următorul JAI vom intra în mod sigur. Iată că următorul JAI are loc peste două zile. Din păcate, subiectul accesului nostru în Spaţiul Schengen lipseşte cu desăvârşire”, a explicat Eugen Tomac, într-o conferinţă de presă susţinută marţi la Iaşi.
El a adăugat că este la Iaşi pentru a lansa campania de strângere de semnături pentru petiţia numită „România merită în Schengen”.
Tomac a mai spus că această injustiţie făcută românilor trebuie corectată prin acest proces pe care l-a deschis la CJUE pentru a debloca lucrurile la nivelul Consiliului Uniunii Europene.
„Noi am făcut primul pas şi cred cu toată tăria că această acţiune este singura modalitate prin care România, într-un termen rezonabil, va putea să beneficieze de toate drepturile pe care le au toate celelalte state membre care se bucură de libera circulaţie în Uniunea Europeană. Această acţiune are nevoie de sprijinul fiecărui român. Nu e este suficient ca doar eu, în calitate de deputat în Parlamentul European, să reclam acest abuz de drept al Consiliului Uniunii Europene generat de blocajul Austriei. Este nevoie ca Parlamentul European să intervină ca reclamant privilegiat în acest proces deschis la CJUE. Pentru a susţine însă în PE, am nevoie de susţinerea românilor. De aceea lansez această campanie prin care invit cetăţenii români să susţină printr-o semnătură pe care o pot da online pe www.romaniainschengen.ro”, a completat liderul PMP.
România, reprezentată de ministrul de interne
La ultima reuniune informală a Consiliului JAI, la finalul lunii ianuarie, ministrul de interne, Lucian Bode, spunea că a discutat cu ceilalți lideri despre aderarea României.
„Alături de miniștrii afacerilor interne din statele membre și partenerii europeni am abordat subiecte deosebit de importante pentru România și pentru Uniunea Europeană, precum combaterea criminalității organizate și reducerea migrației ilegale către UE și, evident, aderarea României la spațiul Schengen.
În dialogul cu partenerii europeni am adus în discuție subiectul care ne preocupă cel mai mult în momentul de față – aderarea României la spațiul Schengen. În context, am subliniat că România a îndeplinit și îndeplinește în continuare toate condițiile de aderare și am cerut soluționarea acestui dosar cât mai curând posibil.
Până la luarea deciziei de aderare, am transmis tuturor partenerilor europeni determinarea României de a continua implementarea la cele mai înalte standarde a tuturor condițiilor de aderare, așa cum au constatat partenerii europeni în cadrul celor 2 exerciții de evaluare voluntară din România.
În paralel, în perioada următoare, vom continua dialogul cu toți partenerii europeni, în special cu Comisia Europeană și Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene, pentru că aceasta este cea mai bună soluție pe care o avem în momentul de față pentru a conserva majoritatea covârșitoare de state care ne-au susținut și ne susțin în continuare.
De altfel, în ceea ce privește dialogul cu Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene, am avut o întrevedere foarte bună cu omologul meu suedez, Gunnar Strömmer, pentru a ne coordona demersurile în vederea continuării și finalizării acestui proces, context în care i-am cerut un plan concret pentru deblocarea dosarului Schengen în perioada următoare.
Mă bucur că Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene se va implica activ în favoarea României, extinderea spațiului Schengen fiind una dintre prioritățile anunțate.
Un prim pas important a fost făcut deja și apreciez decizia Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene de a demara de îndată consultări cu toți partenerii europeni în vederea identificării modalităților concrete de a debloca acest dosar.
În ceea ce privește relația cu Austria, am discutat cu omologul meu austriac, Gerhard Karner, și sunt încrezător că în perioada următoare vom relua dialogul bilateral, întrucât România are o așteptare legitimă ca Austria să își reconsidere poziția exprimată la vot în luna decembrie a anului trecut.
Totodată, i-am cerut ca Austria să revină la sprijinul constant arătat față de aderarea României, astfel încât procesul de aderare la spațiul Schengen să se finalizeze cât mai curând posibil. Cu atât mai mult cu cât noile date prezentate la Stockholm de către agenția europeană FRONTEX confirmă încă o dată că România nu se află pe principala rută de migrație din Balcani”, transmitea atunci lucian Bode.
Sursă:ziare.com