Primarii și-au tras salarii de lux în 2023

Aleșii locali, în frunte cu primarii, sunt marii câștigători ai măririlor salariale din 2023, cei 5% în plus la lefuri, prin ultima ordonanță de urgență, fiind al treilea moment în care PSD și PNL au grijă de cei pe care se bazează în anul electoral 2024.

Coaliția de guvernare este atentă cu aleșii locali – primari, viceprimari, președinți de CJ și vicepreședinți de CJ – și la final de an. Prin urmare, prin „Ordonanța trenuleț”, cea în care tradițional Guvernul decide o serie de măriri sau de prorogări de lefuri, și ei sunt recompensați cu un 5%, adică același procent dat și celorlalți angajați la stat.

Cu toate că înainte de apariția actului normativ, liderii Coaliției au negat existența acestei măriri, până la urmă PSD și PNL, cele mai mari partide, care au o zestre de peste 3.000 de primari și care au și aproape toate șefiile de CJ, nu puteau să-i neglijeze exact pe membrii de partid care mobilizează electoratul la vot, susțin surse politice din rândul Puterii pentru „Adevărul”.

Însă în acest an, Coaliția a mai avut două acte normative care creșteau salariile aleșilor locali. Prima decizie a fost printr-o ordonanță de la începutul lunii februarie, care stabilea că salariile președinților și ale vicepreședinților de consilii județene, dar și ale primarilor și viceprimarilor care implementează proiecte finanțate din fonduri europene și prin PNRR vor fi majorate cu până la 50%.

Apoi, la finalul lunii februarie, CCR respingea o sesizare a Opoziției privind creșterea lefurilor cu aproximativ 10%, hotărâtă de Parlament în septembrie 2022. Prin urmare, pe 13 aprilie, Iohannis promulga legea prin care salariile aleșilor locali erau actualizate prin raportare la salariul minim de 2.300 de lei, nu la cel de 2.080.

Cum arată noile creșteri, în cifre

Din rândul aleșilor locali, cea mai mare leafă o are primarul general al Capitalei (acum Nicușor Dan), conform grilei de salarizare. Primarul general va avea un salariu brut de 36.225 de lei, dat fiind că instituția pe care o conduce are în derulare și proiecte europene și din PNRR. Următorii pe grila de salarizare sunt viceprimarii Capitalei, președinții de Consiliu Județean, primarii de la sectoare, dar și cei de municipii reședință de județ, al căror salariu minim brut va fi cel puţin 21.735 de lei (majorată de la 20.700 de lei), dar care poate ajunge la un maxim de 32.602 lei.

19.320 de lei e suma minimă (majorată de la 18.400 de lei) privind grila de salarizare pentru vicepreședinții de CJ, viceprimarii de sectoare și viceprimarii de la municipiile reședință de judeţ, în timp ce suma maximă ajunge la 28.980 de lei.

La polul opus sunt lefurile primarilor de comune care au sub 3.000 de locuitori. Majorarea sigură este de la 9.200 de lei brut la 9.660 de lei. În cazul în care au și proiecte cu finanțare europeană în desfășurare sau prin PNRR, leafa poate crește până la 14.490 de lei. În schimb, cele mai mici salarii de viceprimari (la comunele de sub 3.000 de locuitori) vor crește de la 8.050 de lei/brut la 8.452 de lei (cu posibilitatea de a ajunge la 12.678 de lei).

Automat vor crește și indemnizațiile pentru consilierii locali și județeni, în condițiile în care aceștia primesc 10% din salariul pe care îl are primarul sau președintele de Consiliu Județean. Așadar, creșterile vor fi în lanț.

Nu în ultimul rând, prin aceste noi măriri, fiecare primărie sau Consiliu Județean poate decide intern dacă vrea să mai mărească salariile angajaților, pentru că sumele încasate de funcționarii publici sau personalul de la cabinetele demnitarilor se raportează la veniturile viceprimarilor sau vicepreședinților de CJ din instituții.

Singura decizie a Guvernului în defavoarea aleșilor locali este amânarea cu încă un an (deci pentru al cincilea an la rând) a intrării în plată a pensiilor speciale de care ar trebui să beneficieze primarii, viceprimarii, președinții de CJ și vicepreședinții de CJ.

Exceptați și de la măsurile de austeritate

Prin legea referitoare la măsurile fiscal-bugetare, doar primarul general, cei de la municipii, șefii de CJ și prefecții erau nevoiți să-și reducă numărul de consilieri, în timp ce grosul aleșilor locali nu trebuia să strângă cureaua. Mai mult, în cazul reducerii de personal, diminuarea era de doar 10% din numărul total al celor din organigramă, nu renunțarea la toate funcțiile vacante. Nu în ultimul rând, a fost eliminată prevederea prin care erau limitate cheltuielile pentru evenimente artistice și culturale în teritoriu.