Secretariatul General al Guvernul

Hotărârea Guvernului pentru reorganizarea Secretariatului General al Guvernului (SGG) prin care s-au înființat 26 de noi posturi de conducere, încalcă mai multe articole din legislația românească, după cum este precizat chiar în răspunsurile primite de la ministerele avizatoare, și anume Justiție și Finanțe.

Mai exact, cele două ministere spun negru pe alb faptul că SGG, condus de Marian Neașcu, a oferit ministerelor avizatoare informații greșite în Nota de fundamentare, cu alte cuvinte a mințit.

Bunăoară, cele două ministere observă faptul că în Nota de fundamentare a HG este menționat GREȘIT faptul că nu va exista impact bugetar, dar și că nu există sursa de finanțare, în condițiile în care bugetul de stat din acest an a fost adoptat deja de Parlamentul României.

Devin astfel incidente prevederile art. 15 alin. (1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 și ale art. 15 din legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ce urmează a fi aplicate în mod corespunzător. Menționăm că în același sens este și observația Ministerului Finanțelor din adresa de aviz nr. 1045359/06.12.2022.

Precizăm faptul că răspunderea pentru elaborarea proiectului, inclusiv, pentru necesitatea și oportunitatea promovării acestuia, precum și pentru realitatea și corectitudinea datelor prezentate revine inițiatorului/co-inițiatcrului, în calitate de autoritate publică de reglementare în domeniu, Ministerul Justiției avizând proiectul exclusiv din punct de vedere at constituționalității și legalității, precum și potrivit cerințelor normelor de tehnică legislativă, în condițiile legii”, se arată în adresa Ministerului de Finanțe.

Ce spune Ministerul de Finanțe

Nu doar ministerul Justiției are observații de natură legală, ci și ministerul de Finanțe. În Avizul său pentru proiectul de HG se precizează faptul că prevederile din acest act normativ trebuie puse în concordanță cu prevederi legale, și anume cele care decurg din art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, republicată, și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Altfel, constituie o încălcare a legislației în vigoare, concluzionează ministerul de Finanțe.

,,Potrivit informațiilor prezentate la pct. 4.8 din secțiunea a IV-a a Notei de fundamentare, prezentul proiect de act normativ nu are impact financiar. Personalul din noile structuri care urmează a se înființa se va asigura prin redistribuirea personalului existent. Ocuparea posturilor vacante se va realiza cu încadrarea strictă în limita prevederilor bugetare anuale alocate.”

Având în vedere faptul că potrivit informațiilor din Nota de fundamentare în prezent numărul maxim de posturi al SGG este de 524 posturi„ exclusiv demnitarii și cabinetele acestora, apreciem că majorarea cu 48 posturi, conform propunerii, este de natură_a avea impact financiar asupra bugetului de stat, context în care -devin incidente dispozițiile art. 15 alin.1 din Legea responsabilității fiscalbugetare nr. 69/2010 cu modificările și completările ulterioare și ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare considerăm necesară completarea Notei de fundamentare în conformitate cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 443/2022 pentru aprobarea conținutului instrumentului de prezentare și motivare, a structurii raportului privind implementarea actelor normative, a instrucțiunilor metodologice pentru realizarea evaluării impactului, precum și pentru înființarea Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative, respectiv cu informații suplimentare care să susțină mențiunile de (a pct. 4.8 din secțiunea a IV-a.

Menționăm faptul că, eventuala supunere spre aprobarea Guvernului a proiectului de act normativ fără îndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010,republicată, și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, constituie o încălcare a legislație incidente.

În aceeași timp, precizăm că răspunderea pentru elaborarea proiectului de act normativ, inclusiv pentru necesitatea și oportunitatea promovării acestuia, precum și pentru realitatea și corectitudinea informațiilor prezentate, revine inițiatorului în calitate de ordonator principal de credite”, arată și Ministerul Finanțelor.

SGG a ignorat criticile Ministerelor Justiției și Finanțelor

Cu toate acestea SGG nu a ținut cont de observațiile celor două ministere și a trimis la adoptare același proiect, fără modificările solicitate, choar dacă se atrage atenția că ar putea exista consecințe juridice și eventuale despăgubiri, deci o pagubă importantă la bugertul de stat.

Interesant este faptul că cele două avize nu au semnătura miniștrilor, ci a unor persoane din subordinea acestora.

PRESShub a prezentat faptul că la sfârșitul acestui an, Secretarul General al Guvernului (SGG) avea aprobate 7.677 de posturi, din care erau ocupate 5.275, potrivit „Situației privind posturile din administrația publică centrală de la 31 octombrie 2022”.

Pentru comparație, în august 2020, în guvernul Dăncilă, numărul angajaților de la SGG era de 3.133 de persoane. De atunci, instituția a fost reorganizată de mai multe ori, astfel încât schema a fost umflată cu peste 2.000 de posturi, iar salariile au crescut de la an la an, la fel ca și toate sporurile.

SGG arată acum ca o uzină turată la maximum, din care ar trebui să se audă zgomotul motoarelor puse în funcțiune de miile de angajați. Când colo, de la Palatul Victoria răzbate nu doar o liniște înspăimântătoare, ci și o bâlbâială în luarea deciziilor, care pare să depășească toate guvernele din ultimii 30 de ani.

Ultima reorganizare a guvernului a adus mai mulți șefi la Palatul Victoria

În ciuda acestei scheme încărcate, printr-o nouă reorganizare, demarată în februarie, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, a decis ca la nivelul Secretariatul General al Guvernului să fie înființate 26 de posturi de conducere, și anume: 2 posturi de director, 10 posturi de director adjunct, 7 posturi de șef serviciu și 7 posturi de șef birou, potrivit unor surse din cadrul SGG.

Printre acestea se află și:

Direcția pregătire ședințe ale guvernului, post de director adjunct.
Direcția relații păublice, director adjunct.
Direcția guvernare deschisă – director și doi directori adjuncți. Biroul implemantare proiecte și strategii în domeniul guvernării deschise și inovării în sectorul public- șef birou.
Direcția tehnologia informației, digitalizare și administrativ. Serviciul tehnologia informației – șef serviciu. Serviciul administrativ al direcție- șef serviciu
Direcția coordonare politici și implemntare proiecte. Serviciul implementare proiecte și programe europene și naționale – șef serviciu.
Direcția dezvoltate comunitară, monitorizare întreprinderi și instituții publice – director, doi directori adjuncți. Serviciul monitorizare întreprinderi și instituții publice – șef serviciu. Biroul monitorizare întreprinderi aflate sub autoritatea SGG- șef serviciu.

Salarii de la 14.000 la 16.000 de lei

Cheltuiala va fi una considerabilă dacă socotim că un salariu de director adjunct este de 14.273 de lei, la care desigur vor fi fost adăugate alte sporuri, ajungând în acest fel cam la nivelul salariului unui consilier de stat, de 16.640 de lei. Un director plin poate avea o sumă chiar și mai mare, mai ales dacă are în coordonare proiecte din PNRR.

Însă nu este doar problema banilor, ci și a eficienței activității. Potrivit surselor de la Palatul Victoria, adăugarea a numeroase roluri de conducere va duce, inevitabil, la o creștere a birocrației, care este destul de însemnată și în acest moment.

Acest lucru va încetini procesele de luare a deciziilor și, în cele din urmă, va avea un impact negativ asupra capacității instituției de a răspunde rapid pentru rezolvarea problemelor.

SGG se transformă dintr-un superminister într-o o încrengătură de oameni de partid, cunoștințe, obligații, și din ce în ce mai puțin profesioniști.

În plus, odată cu umflarea schemei de personal au crescut și cheltuielile de personal.

Dacă în 2018 acestea au fost de 68 de milioane de lei, în 2021 bugetul estimat a fost de 135, 7 milioane de lei, ca în 2022, potrivit bugetului centralizat al SGG, cheltuielile de personal să se ridice la 509.641 mii de lei.

Structura SGG, neactualizată pe site-ul instituției

SGG finanțează mai multe instituții, printre care și Corpul de Control al Prim-Ministrului, Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF, Institutul Naţional de Statistică, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice.

Site-ul SGG nu este actualizat, între timp mai multe entități fiind scoase de sub tutela secretariatului. Printre acestea și Cancelaria Primului Ministru, care a devenit independentă de SGG, are personalitate juridică și este ordonatoare de credite.

Toți funcționarii din Aparatul de lucru al guvernului primesc și spor de condiții vătămătoare, care poate ajunge și la 500 de euro, deși nu este limpede unde este pericolul de a lucra la Palatul Victoria, dar și indemnizație de hrană și alte sporuri ascunse sub o categorie numită generic „alte sporuri”.

Cine este Marian Neacșu

Șeful SGG este Marian Neacșu, exclus din PSD de Liviu Dragnea, cu care făcuse echipă inițial, înscris la Pro România, ca ulterior să revină în PSD cu acordul lui Victor Ponta, care trăgea nădejde și la alte transferuri de la formațiunea sa spre PSD.

La CV, Neacșu mai are o condamnare definitivă la șase luni de închisoare cu suspendare după ce și-a angajat ilegal fiica la propriul birou parlamentar.

În acest moment, Neacșu taie și spânzură la SGG, după cum susțin surse de la Palatul Victoria. Potrivit protocolului dintre PSD și PNL, la rocada din mai-iunie, SGG ar trebuie să revină PNL, iar Cancelaria prim-ministrului PSD, însă se pare că lui Neacșu nu-i surâde această decizie, deși în ultimul an Cancelaria a fost transformată într-o entitate mai puternică, cu atribuții sporite și angajați mai mulți și mai bine plătiți.

În plus, a dobândit personalitate juridică și drept de inițiativă legislativă și mai multe departamente în subordinea sa.

Secretarul general al Guvernului este o persoană importantă în angrenajul funcționării executivului avizând proiectele legislative, gestionând relaţia cu Parlamentul, dar şi cu ministerele şi cu alte instituții ale administraţiei publice centrale. În plus, SGG asigură protecția informaţiilor clasificate pentru structurile din aparatul de lucru al Guvernului.

După venirea guvernului Ciucă la Palatul Victoria s-au produs mai multe reorganizări astfel încât, încet-încet, SGG s-a transformat într-un superminister, ale cărui atribuții au tot fost extinse, printre cele mai importante fiind cele legate de implementarea și supervizarea anumitor aspecte din PNRR.