casele de sondaje au greșit

Alegerile din 14 mai din Turcia par să fi devenit, în doar câteva ore, o hârtie de turnesol pentru definiția eșecului. La fel cum s-a întâmplat în 2016 în SUA.

Presa occidentală, arabă și israeliană – a preconizat în mare parte că Opoziția și Kemal Kılıçdaroğlu vor fi câștigătorii alegerilor. A eșuat.

Analiștii și chiar și o parte din presa turcă l-au anunțat pe Kemal Kılıçdaroğlu și pe CHP învingători. Au eșuat.

Mai multe case de sondaje din Turcia l-au indicat pe Kılıçdaroğlu dar și pe CHP victorioși în alegeri, chiar cu câteva zile înainte de primul tur de scrutin. Au eșuat și ele.

Deci ce s-a întâmplat?

În prezent sunt discutate performanțele companiilor de sondare a opiniei publice în Turcia. Unele case de sondaj – KONDA, Türkiye Raporu și MAK – au greșit dincolo de marja de eroare preconizată, susținând că sunt diferențe de peste 11% între primii doi candidați la prezidențiale.

Alte case de sondaj n-au reușit să indice nici măcar ierarhia corectă în rezultatele alegerilor.

Practic, nimeni nu a avut o predicție exactă și nimeni în mod oficial nu a prevăzut un tur 2 de scrutin la prezidențiale (dublu click).

De exemplu, în ultimul său sondaj, datat 6-7 mai, KONDA a indicat o rată de vot pentru candidatul prezidențial al Alianței Millet și președinte al CHP, Kemal Kılıçdaroğlu, cu puțin sub 50 %.

Turkey Report, pe de altă parte, a anunțat o estimare de 50,5 % din voturi pentru Kılıçdaroğlu în ultimul său sondaj din 12 mai, cu două zile înainte de alegeri.

Directorul companiei, Can Selçuki, și-a făcut luni autocritica și a anunțat că își va revizui metodologia de lucru, anunță BBC Turk.

Făcând o declarație pe contul său de Twitter, Selçuki a spus că nu se vor ascunde în spatele marjei de eroare și că va face o analiză.

Mehmet Ali Kulat, proprietarul companiei de cercetare MAK, a fost alt sociolog care și-a făcut autocritica luni, după ce l-a indicat pe Kılıçdaroğlu la 51%.

Vorbind la Habertürk, Kulat a spus că se pare că nu au putut face un studiu bun mai ales în regiunea lovită de cutremur.

Kulat a susținut că și alte companii de cercetare a opiniei publice, care au greșit în predicțiile lor, au făcut o greșeală similară:

“Noi nu am putut efectua sondajul față în față, mai degrabă am efectuat sondajul prin telefon. Nu am putut vedea cum repercusiunile cutremurului au afectat comportamentul alegătorilor din acea regiune. Regiunea afectată de cutremur a votat pentru stabilitate. “Erdoğan îmi va construi casa“, au spus el.

Candidatul Kılıçdaroğlu dar și sociologii turci au crezut că alegătorii afectați de cutremur care, deși fac parte din baza electorală a lui Erdogan, nu vor fi mobilizați pentru vot și au sperat că dacă aceștia se vor duce la vot – vor vota împotriva actualului președinte. Au greșit. Oamenii – din contră, presați de necesități – s-au gândit nu la trecut, ci la viitor, și au votat Erdogan tocmai pentru că speră ca cineva să-i ajute la reconstrucția caselor.

În plus, Opoziția a atacat dur electoratul din zona cutremurelor, inclusiv prin distribuirea de ură prin rețelele de socializare, ceea ce a generat un efect contrar, arată alți analiști. În plus, procuratura turcă a anunțat astăzi că s-a autosesizat și încearcă să găsească vinovații pentru distribuția urii în zona cutremurelor prin rețelele de socializare, pe motiv că-l votează pe Erdogan.
Metoda CATI a fost eficientă în Turcia?

Nu numai regiunea afectată de cutremur explică acest nivel de inexactitate al caselor de sondaje.

Profesorul de științe politice Murat Güvenç a declarat pentru BBC Turc că mai mulți factori ar fi putut juca un rol în acest moment, iar unul dintre ei ar putea fi metoda CATI.

CATI, Computer-Aided Telephone Interview (interviu telefonic asistat de calculator), poate fi tradus în limba turcă prin interviu telefonic asistat de calculator.

Güvenç spune că sondajul este realizat prin apeluri aleatorii la numere de telefon și prin selectarea unui eșantion, ceea ce poate crea o problemă de fiabilitate în condițiile din Turcia.

Această metodă este preferată de companiile de cercetare a opiniei publice în contextul unei colectări rapide a datelor.

Turkey Report ( care i-a dat un avans lui Kılıçdaroğlu de 3,42% în fața lui Erdogan) a făcut public faptul că a efectuat ultimul său sondaj prin metoda CATI.

Directorul MAK, Kulat, a recunoscut, de asemenea, că nu au putut efectua sondaje față în față în ultimul lor sondaj.

Güvenç de la Universitatea Kadir Has spune că în cazul metodei de sondaj față în față pot exista probleme în ceea ce privește ezitarea de a răspunde sau accesul la alegători.

Murat Güvenç atrage atenția asupra faptului că voturile Partidului Mișcării Naționaliste (MHP) nu pot fi văzute în aceste sondaje, precum și asupra erorii din alegerile prezidențiale:

“Creșterea votului MHP poate fi explicată după cum urmează. Legătura dintre aceste două partide se explică prin conceptul de familie politică. Tranzițiile dintre ele pot fi foarte frecvente și impresionante. De exemplu, o persoană care spune că s-ar putea să nu voteze pentru AKP până în ultimul moment, fără a face o alegere radicală, trece la MHP. Inversul este, de asemenea, valabil. Așa s-a întâmplat și în cazul schimbării dintre alegerile din 7 iunie și cele din 1 noiembrie 2015.”

Potrivit evaluărilor făcute de 27 de companii de cercetare a opiniei publice în diferite momente, votul MHP era cuprins între 5 și 7%. Numai că votul a fost mai mare.

Așadar, cum ar fi putut influența preferințele de vot din regiunea afectată de cutremur asupra scrutinului?

Prof. Dr. Güvenç remarcă faptul că sunt diferiți factori ar fi putut juca un rol în această eroare. Inclusiv problemele legate de schimbarea structurii populației ar fi putut face dificilă determinarea grupului de eșantionare, spune el.

Alți experți spun că, de fapt, retragerea lui Muharrem İnce, președintele Partidului Orașului natal, cu 72 de ore înainte de turul 1 al alegerilor prezidențiale a provocat schimbări în rândul candidaților.