Fondurile de la guvernul Orban

Curtea de Conturi a descoperit că Secretariatul general al guvernului (SGG) a făcut în 2020 și 2021 plăți nejustificate către anumite instituții de presă în cadrul ajutorului dat de guvernul Orban sub formă de campanie de informare Covid, potrivit documentelor oficiale puse la dispoziția G4Media de Curtea de Conturi.

Astfel, procesul verbal de constatare în urma unui control realizat în 2022 de Curtea de Conturi menționează la capitolul nereguli ”efectuarea de plăți în condiții de neeligibilitate și de neconformitate cu clauzele contractuale și prevederile OUG nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19”.

E vorba despre o campanie de informare lansată de guvernul Orban în plină campanie electorală pentru alegerile locale și alegerile parlamentare din 2022. Campania a costat peste 180 de milioane de lei și a presupus plata direct de la SGG a difuzării unor spoturi prin care populația primea informații despre purtarea măștii de protecție.

Curtea de Conturi a făcut controale pe un eșantion de contracte și facturi. ”Valoarea estimativă a abaterii constatate o reprezintă suma de 695.319,47 lei reprezentând atât avansurile nejustificate în termen precum, cât și sumele identificate ca necuvenite urmare nerespectării prevederilor contractuale”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Potrivit informațiilor G4Media, mai multor angajați ai Secretariatului general al guvernului le sunt imputate anumite sume de bani după ce au semnat documentele oficiale. SGG a refuzat să răspundă la o întrebare adresată de G4Media în acest sens, arătând că ”datele solicitate sunt din categoria informațiilor încă nevalidate în privința implementării măsurilor recomandate pentru a putea face obiectul comunicării publice”.

Curtea de Conturi arată în procesul verbal menționat că ”s-a constatat că decontarea facturilor emise de furnizorii de servicii media a fost realizată fără a se asigura verificare concordanței dintre documentele justificative anexate facturilor și prevederile contractuale (durata de valabilitate a contractului/actului adițional, obiectul contractului, perioada de desfășurare a campanie de informare publica), ceea ce a condus ca plata contravalorii serviciilor respective să fi fost aprobată în baza documentației suport transmise de către ADR și fără a se verifica dacă serviciile facturate au fost efectiv prestate în termenii și condițiile contractuale”.

”Procedând astfel, au fost nelegal angajate, lichidate, ordonanțate și plătite cheltuieli, din fondurile alocate. S-a constatat faptul că, deși operațiunile prezentate la viză nu îndeplineau condițiile de legalitate, regularitate și destinație a creditelor bugetare pentru acordarea vizei de control financiar preventiv, acestea, au fost avizate de către persoanele desemnate să exercite viza CFPP”, mai arată raportul citat.

Context. Durata de desfășurare a campaniei a fost inițial stabilită pe o perioadă de 4 luni, începând cu 15 mai 2020, dar a fost prelungită până la finalului anului 2020.

Plățile totale realizate de SGG au fost de circa 175 de milioane de lei – bani intrați de la bugetul de stat în conturile televiziunilor, ziarelor, radiourilor și site-urilor media. G4Media e una dintre puținele instituții de presă care au refuzat banii guvernamentali, alături de Recorder.ro, Rise Project, RFI România, Republica, Paginademedia și Edupedu.

Încheierea contractelor cu presa de către guvernul Orban a coincis cu atenuarea tonului critic al multor instituții de presă față de executiv, PNL și președintele Klaus Iohannis. Contractele au fost încheiate cu majoritatea redacțiilor centrale și cu câteva publicații locale, iar campania a acoperit intervalul iunie – decembrie 2020, adică exact perioada campaniei electorale.

G4Media a arătat că după plata primelor tranșe de bani, campionul absolut al banilor încasați de la guvern s-a dovedit trustul media fondat de Dan Voiculescu, cu 14,7 milioane de lei pentru Antena 1, Antena 3 și Radio Zu. De remarcat că firma Antena TV Group SA, care a primit 9,3 milioane de lei, a fost condamnată penal pentru șantaj în 2017.

Următorul mare benficiar al sumelor guvernamentale a fost Kanal D (Dogan Media Inernational SA) – cu 7,5 milioane de lei, în timp ce Pro TV a primit 3,4 milioane lei.

O analiză Economedia arată că firmele care operează cele mai mari televiziuni și site-uri de presă din România nu au fost foarte afectate de criză, ci din contră, majoritatea și-au crescut afacerile și profiturile în 2020, față de 2019. În plus, cele mai multe au primit și bani de la Guvern, chiar dacă business-ul le mergea deja bine. Spre comparație, firmele cu adevărat închise, precum cele din HoReCa, și-au așteptat banii peste un an.

Sursă:g4media.ro