Prețul gazelor în Europa

Preţurile de referinţă la gaze pe piaţa din Europa sunt în scădere în noul an, în condiţiile în care vremea blândă a redus cererea, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.

Preţurile de referinţă la hub-ul TTF de la Amsterdam au scăzut luni dimineaţa cu până la 7,9%, cel mai redus nivel din 21 februarie, extinzând declinul din ultimele trei săptămâni.

Meteorologii prognozează temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă a anului în majoritatea regiunilor, ceea ce va ajuta Europa să evite reducerea stocurilor de gaze.

După un an 2022 extrem de volatil – costul energiei atingând un nivel record pe fondul războiului din Ucraina – piaţa a început 2023 mai puţin stresată. În decembrie, preţurile de referinţă la gaze au scăzut cu aproximativ 47%, Europa reuşind să înlocuiască cu gaze naturale lichefiate (GNL) combustibilii din Rusia.

Vremea mai caldă decât de obicei şi încetinirea cererii în industrie la final de an ar putea ajuta Europa să păstreze un nivel ridicat al stocurilor de gaze până la finalul iernii. De asemenea, preţurile mai scăzute la gaze sprijină economia europeană, afectată de inflaţia ridicată.

În jurul orei 10:20 a.m., la bursa de la Amsterdam, cotaţiile la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 2,7% până la 72,48 euro pentru un Megawatt-oră.

Cotaţiile futures mai mici în Europa ajută şi la diminuarea presiunilor cu privire la preţul gazelor lichefiate pe piaţa din Asia. Cu toate acestea, traderii urmăresc cu atenţie orice semnale privind perturbarea livrărilor de gaze lichefiate ale SUA, principalul furnizor al Europei, după ce o furtună arctică a paralizat o mare parte din SUA.

Cum se stabilesc preturile la gaze la hubul de referinta din Olanda? Licitațiile zilnice sunt câștigate de cel care oferă cea mai scumpă energie! Ele continuă în ciuda plafonărilor stabilite de guverne. De ce ar mai exista aceste licitații, odată ce exista un plafon stabilit de guvern? Fostul ministru grec al Finanțelor Yanis Varoufakis a oferit, in toamna anului trecut, exemplul energiei hidro, unde megawattul costă circa 112 euro, în timp ce licitația stabilea prețul energiei la 700 de euro. Producătorul care a cheltuit 112 euro pentru a genera un megawatt primește 700 de euro pentru megawatt, urmare a licitației din Olanda. Însă acel producător dă statului elen diferența dintre 700 de euro și prețul de producție.

”Până acum, această schema pare o prostie, nu o escrocherie. De ce să nu ceri de la bun început 112 în loc de 700 de euro și să nu mai dai înapoi 688 de euro. Pare o prostie. Dar nu este așa”, spune Varoufakis. ”Escrocheria este că guvernul nu ia acești bani pentru a-i da consumatorilor. Nu, guvernul ia acești bani pentru a-i da companiilor de retail. Dacă vă uitați pe piață, veți vedea că acționării companiilor care produc energie sunt, în mare, aceiași cu acționarii companiilor de retail. Guvernul permite ca o licitație să stabilească un preț uriaș al energiei, apoi forțează producătorul de energie să returneze statului o parte mare din acea sumă, iar guvernul transfera apoi acea suma companiilor de retail. Practic, guvernul primește niște bani din buzunarul stâng al unor băieți deștepți și apoi îi bagă în buzunarul drept al acelorași băieți deștepți. Să ne mai întrebăm acum de ce consumatorii nu simt nicio îmbunătățire a situației?”