Opinie privind modificările pe legile justiției:

Nu se regăsesc:

• excluderea perioadelor de probă pentru judecători;
• reglementarea privind imunitatea funcțională la nivel constituțional;
• rolul consultativ al CSM-ului în pregătirea bugetului sistemului judiciar;
• indicarea numărului exact de membri ai CSM-ului la nivel constituțional;
• introducerea condiției constituționale privind majoritatea calificată a
  deputaților la alegerea membrilor non-judecători ai CSM-ului;
• și – referirea în Constituție la mecanismul de anti-blocaj în cazul în care
  Parlamentul nu reușește să obțină majoritatea calificată
• nu se garantează echilibrul între cei „noua judecători aleși de Adunarea
  Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanțelor judecătorești,
  și două persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate
  personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care
  nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești și
  nu sunt afiliate politic”.
  .- lipsește preselecția candidaților prin intermediul unui concurs . Deși proiectul
  de amendament prevede că cei 9 membri non-judecători ai CSM-ului vor fi
  selectați „în mod deschis și transparent” de către Comisie, nu este clar cum se va
  asigura această transparență în practică. Având în vedere importanța alegerii
  membrilor CSM și necesitatea de a asigura un grad mai mare de legitimitate și
  de stabilitate a acestui proces, cadrul procedural relevant ar putea fi stabilit prin
  lege.
• Mecanismul anti-blocaj nu este reglementat .
  . –lipsește garanția, afirmată în Constituție a principiul securității mandatului
  membrilor CSM. Se impune consolidarea securității mandatului membrilor
  CSM prin introducerea în Constituție a unei prevederi conform căreia aceștia pot
  fi revocați din funcție numai ca urmare a unor sancțiuni disciplinare grave sau a
  unor condamnări penale definitive, sau din cauza imposibilității obiective de a-și
  îndeplini atribuțiile, nu în legislație.

Lipsa garanțiilor de fond și de procedură sporește riscul ca aceste
proceduri să fie folosite în mod abuziv pentru a exercita presiuni asupra
membrilor CSM.

• Lipsește concluzia exprimată de Consiliul Consultativ al Judecătorilor
  Europeni , care a reafirmat importanța principiului inamovibilității membrilor
  Consiliului, ca o precondiție esențială a independenței Consiliului: „Judecătorii
  numiți în Consiliul Magistraturii ar trebui să se bucure de aceleași garanții ca și
  cele acordate judecătorilor care exercită funcții jurisdicționale, inclusiv
  condițiile de serviciu și de inamovibilitate și dreptul la un proces echitabil în caz
  de măsuri disciplinare, de suspendare și de revocare. Membrii non-judecători ar
  trebui să se bucure de o protecție echivalentă. …”
• Autoritățile iau în considerare ideea de a-i încredința CSM-ului
  competența de revocare,însă mecanismul este știrbit.
• legea ar trebui să ofere mai multe detalii cu privire la aspectele procedurale ale

concursului care precedă alegerea de către Parlament a membrilor non-
judecători ai CSM-ului;

*Cu referire la independența judecătorilor,”Siguranța mandatului și
inamovibilitatea sunt elemente cheie ale independenței judecătorilor.

• În context, proiectul de lege are drept scop modificarea competențelor
  CSM și excluderea unora din acestea, sub influența politicului. Scopul urmărit
  nu este de a asigura un echilibru, pe de o parte, dintre reprezentativitate acestora
  și, pe de altă partea, funcționalitatea minimă a lor.
• Nu a fost respectat principiul transparenței în procesul decizional, pe
  pagina web oficială a Ministerului Justiției lipsește Anunțul privind inițierea
  procesului de elaborare a proiectului Legii (implementarea amendamentelor
  constituționale privind CSM,).
• Adăugarea șefului instanței supreme ca titular al exercitării acțiunii
  disciplinare față de un judecător. Adică, președintele ÎCCJ va decide cine din
  judecători ajunge la examinare la Secția pentru judecători a CSM, adică orice
  magistrat din subordine. Mai mult, recursul la o eventuală sancțiune se judecă
  la ÎCCJ, instanță condusă de cel care a sesizat Secția!!!

„Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de un judecător se exercită de
Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar, sau de președintele Înaltei Curți de
Casație și Justiție”, se arată în textul de lege.

• Noua normă, exclude posibilitatea de a mai sesiza Inspecția Judiciară
  orice cetățean nemulțumit de activitatea unui magistrat, cum era până acum, ci
  doar „orice persoană interesată”, prin care se va cere demonstrarea interesului
  personal!!
• Abuzul cel mai mare – împuterniciri sporite pentru șeful Inspecției
  Judiciare:
  Inspectorul șef al Inspecției Judiciare rămâne cu aceleași puteri discreționare ca
  în vechea lege. Astfel, el poate infirma o soluție dată de un inspector din
  subordine fără prea multe explicații.
  „Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile
  săvârșirii unei abateri disciplinare, rezoluția de clasare este supusă confirmării
  inspectorului-șef. Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef,
  care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea verificărilor”.
• Răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor se prescrie în
  termen de 4 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare. Ministerul Justiției
  propusese varianta maximă de 3 ani pentru prescriere, ceea ce va conduce la
  abuzuri și ”libertatea” de acțiune, șantajul politic și neatragerea la răspundere
  pentru ilegalitățile comise;
• Proba scrisă a fost eliminată și în cazul concursului pentru desemnarea
  directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi directorul Direcţiei de
  inspecţie pentru procurori.
• Inspectorul șef al IJ „ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor
  în cadrul Inspecţiei Judiciare şi răspunde de aceasta”. Adică personal
  repartizează aleatoriu lucrările, iar consecințele sunt deja cunoscute.
• S-a refuzat să aștepte avizul Comisiei de la Veneția deși această instituție
  a fost sesizată și mai mult nu a ținut cont de avizele anterioare ale Comisiei de la
  Veneția sau de opiniile exprimate în rapoartele MCV sau în rapoartele
  GRECO”.
  În consecință legea propusă conduce la:
  dorința de a crea o structură a sistemului judiciar mai puțin democratică, mai
  puțin independentă și lipsită din ce în ce mai mult de transparență și
  meritocrație”. Adică:
   Pentru a fi ales membru CSM un candidat nu mai trebuie să obțină majoritatea
  voturilor în adunarea generală ci doar numărul cel mai mare de voturi;
   Plenul CSM va putea funcționa, dezbate și vota cu doar 10 membri prezenți și în
  acest caz va putea adopta hotărâri cu doar 6 voturi;
   Membrii CSM care la momentul desemnării ocupau o funcție de conducere au
  beneficiul de a bloca practic pentru 6 ani acea funcție de conducere și de a
  reveni la terminarea mandatului de membru CSM în funcția de conducere
  rezervată;
   Nu s-a dorit introducerea posibilității revocării membrilor CSM pentru
  neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu deși
  majoritatea magistraților au exprimat această opțiune;
   Conducerea integrală a Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează să fie numită
  și revocată de secția pentru judecători a CSM, inclusiv președinții de secții după
  cum ministrul justiției urmează să propună procurorul general PICCJ, prim
  adjunctul și adjunctul acestuia, procurorii șefi DNA și DIICOT și adjuncții
  acestora dar și procurorii șefi de secție ai PICCJ, DNA și DIICOT, secția de
  procurori a CSM având doar aviz consultative;
   Funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare urmează să fie
  ocupate fără nicio procedură de selecție obiectivă, independentă și bazată
  pe meritocrație. Strigătir la cer!!

Avocat Veronica Pascal